Skip to main content

Misofonia sau zgomotele nesuferite – Colega de birou tușește într-un fel pe care nu-l mai suporți? În pauza de masă, cei din jurul tău sorb din ciorbă sau plescăie, iar tu te enervezi brusc și simți nevoia să te izolezi, să stai cât mai departe de ei? 
Ei bine, este posibil să ai misofonie.

Misofonia este o tulburare relativ nouă, o problemă a lumii moderne care a început să afecteze cât mai multe persoane de pe tot mapamondul. Se caracterizează printr-o toleranță scăzută la anumite sunete sau zgomote considerate de unii oameni normale și se manifestă printr-o reacție 
necontrolată de furie sau dezgust 
la auzul anumitor sunete particulare.

Misofonia – cauze și simptome

Dacă ai observat că te deranjează bătăile în birou cu creionul, zgomotul tocurilor pe podea, mestecatul cu gura deschisă, strănutul, tusea, scrâșnitul dinților, 
frecatul picioarelor, ai putea să iei 
în considerare că este posibil să suferi 
de misofonie. Despre această problemă s-a vorbit pentru prima dată în 2001, când neurologii americani au inventat termenul care o denumeşte.
Gradul de reacție al celui în cauză nu ține de proprietățile sunetului – intensitatea sau durata –, ci de experiențele 
avute cu unele sunete, dar și de starea generală a celui în cauză. Totodată, deși 
a fost insuficient studiată, se crede că această afecțiune este în strânsă legătură cu starea de oboseală cronică, dar și cu stresul resimțit în ziua respectivă.

Ce spun studiile?

Cercetările de specialitate au evidențiat că misofonia debutează în adolescență și de regulă, poate fi întâlnită la cei cu o personalitate rigidă, care au episoade de anxietate. Practic, în timp ce se confruntă cu un eveniment sau un zgomot declanșator, persoana devine agitată, defensivă sau ofensivă, se distanțează de declanșarea respectivă sau își exprimă furia față de acel zgomot. Ei caută liniște, iar viața socială a persoanei poate suferi repercusiuni 
fiindcă ea are tendința de a se izola. 
De asemenea, de multe ori, persoanele care suferă de misofonie sunt reticente și nu le povestesc prietenilor sau colegilor de birou simptomele pe care le au în momentul în care aud un sunet normal 
pentru cei din jur și deranjant pentru ei.

Statistici

Presa americană a realizat acum câțiva ani un sondaj cu ajutorul căruia au clasificat sunetele care generează cel mai frecvent reacții necontrolate de furie. Acestea sunt: sorbirea supei (25% din voturi), mestecatul gumei (18%), suflatul nasului (17%), tăiatul unghiilor (10%), ronţăitul biscuiților (8%).

Misofonia – Tratament

La ora actuală, afecțiunea nu este încadrată în ghidurile de diagnostic al bolilor. 
Cauza exactă a misofoniei este încă 
necunoscută și de aceea nu există niciun tratament care să fie eficient în totalitate și care să ducă la lipsa simptomelor. 
În prezent, tratamentul este mai mult 
bazat pe suport psihologic, pe consiliere, iar scopul este de a reda confortul 
psihic al pacientului. 
De regulă, sunt folosite de către psihoterapeut tehnicile de terapie congnitiv-
comportamentală. 
Totodată, ajutorul poate să vină și de la membrii familiei, dar și de la colectivul în care muncește persoana care suferă 
de misofonie. Aceștia, dacă îi cunosc 
problema, o pot ajuta printr-o gestionare corectă a simptomelor, dar mai ales 
printr-o influență pozitivă a zgomotelor care o declanșează.

x