Nutriționistul Mihaela Bilic atrage atenția asupra unui aliment consumat pe scară largă în Postul Paștelui, considerând că renunțarea la acesta este esențială pentru un post autentic. Specialistul susține că limitarea acestui produs este chiar mai importantă decât eliminarea ouălor sau a lactatelor, scrie Gandul.
Postul Paștelui a început, marcând pentru creștini o perioadă de reflecție spirituală și înfrânare. Mulți români renunță la produsele de origine animală, precum carnea, laptele sau ouăle, orientându-se spre alternative precum cașcavalul vegetal, icrele sau burgerii din caju, mazăre și soia. Conform Gandul, care citează ProTV, nutriționiștii recomandă prudență, deoarece multe dintre aceste produse de post pot conține mai multe grăsimi și mai puțini nutrienți.
„Mai important decât eliminarea oului și produselor lactate”
Mihaela Bilic plasează în centrul discuției un ingredient de bază în bucătăria românească: uleiul. Ea subliniază că moderația în privința acestuia ar trebui să fie o prioritate absolută. „Uleiul în post – la fel de rar precum peștele”, îndeamnă nutriționistul, adăugând că „limitarea consumului de ulei este mai importantă decât eliminarea oului și produselor lactate”.
Specialistul explică de ce acest ingredient, deși vegetal, poate sabota scopul postului. „Suntem români și avem uleiul de gătit în sânge, fiind vegetal există riscul să îl consumăm din abundență, mai ales în post. Nu știu dacă au fost nutriționiști de față atunci când s-au pus bazele religiei, însă limitarea consumului de ulei este mai importantă decât eliminarea oului și produselor lactate. Când vrem să-i dăm o pauză ficatului și metabolismului de la munca grea de digestie din fiecare zi, pe lângă produsele de origine animală trebuie obligatoriu să renunțăm și la ulei, indiferent dacă e de floarea soarelui sau de măsline”, afirmă Mihaela Bilic.
Ce mâncăruri gustoase dispar din meniu
Renunțarea la ulei schimbă radical meniul de post, eliminând multe dintre preparatele considerate gustoase și sățioase. Mihaela Bilic amintește că, în calendarul religios, dezlegările la ulei sunt la fel de rare ca cele la vin, ambele fiind considerate plăceri ce trebuie limitate.
„Dacă aveți curiozitatea să vedeți cât de rare sunt dezlegările la ulei și vin din timpul postului veți fi uimiți. Este de asemenea interesant că uleiul și vinul au fost puse în aceeași categorie, a plăcerilor alimentare ce trebuie limitate”, explică ea. „Dacă analizăm puțin, vedem că prin eliminarea uleiului dispar din meniul de post toate mâncărurile gustoase: zacuscă, salată de vinete și humus, pateu vegetal, cartofi prăjiți, șnițel de soia, produse de patiserie și de cofetărie (pentru că margarina tot ulei este????). Ce mai rămâne? Greu de zis: ciorbe și mâncăruri de legume (gătite fară ulei!), făinoase, cartofi, pâine, mămăliga, toate leguminoasele boabe (fasole, mazăre, linte, soia, năut). Atenție și la salate, fără ulei nu se prea poate, iar semințele și oleaginoasele (nuci, alune, migdale) au 40% ulei.”
Adevăratul scop al postului: „Să simți lipsa, să te confrunți cu foamea”
În final, nutriționistul argumentează că esența postului nu este înlocuirea unor alimente cu altele la fel de bogate caloric, ci moderația și simplitatea. Un post bazat pe alimente prăjite sau bogate în grăsimi vegetale nu aduce beneficii organismului.
„Departe de mine dorința de a fi cârcotașă, dar decât să ținem post mâncând pe săturate alimente bogate în ulei, mai bine nu ținem deloc. Postul nu face bine și nu ajută organismul decât atunci când presupune mâncare puțină și dietetică, adică fără grăsime. Postul înseamnă să nu te saturi, să simți lipsa, să te confrunți cu foamea. Asta e esența, simbolul, scopul”, conchide Mihaela Bilic. Aceasta adaugă și un avertisment legat de un pericol modern, care nu era cunoscut la începuturile religiei: „Și da, există un rău mai mare decât uleiul, pe care religia nu l-a luat în calcul pentru că nu exista: grăsimea vegetală de palmier și de cocos”.
