Microbiomul intestinal ar putea influența îmbătrânirea, afectând aspecte precum sănătatea mintală și riscul de cancer, conform unui studiu citat de BBC. Cercetătorii au analizat probe de materii fecale de la persoane centenare pentru a investiga relația dintre sănătatea intestinelor și longevitate.
Legătura dintre consumul de iaurt și longevitate
Maria Branyas Morera, cea mai longevivă persoană din lume, decedată în 2024 la vârsta de 117 ani, consuma zilnic trei porții de iaurt. Cercetătorii au comparat mostrele prelevate de la aceasta cu cele ale altor 75 de femei din Peninsula Iberică, potrivit BBC.
Geneticianul Manel Esteller de la Universitatea din Barcelona, coautor al studiului, consideră că acest obicei ar fi putut oferi Mariei Branyas Morera un nivel ridicat de bacterii benefice, capabile să reducă inflamația. Esteller a declarat că „ea avea celule care păreau mai tinere decât vârsta ei”.
Diversitatea microbiomului intestinal
Studiile efectuate pe centenari au evidențiat o diversitate bacteriană semnificativă în intestinele acestora. Un studiu publicat în 2022 în revista Nature, realizat în Jiaoling County, China, a analizat probe de materii fecale de la 18 centenari și a constatat o diversitate bacteriană mai mare comparativ cu adulții mai tineri, relatează BBC.
Microbiomul intestinal poate fi comparat cu o grădină, a explicat Mary Ni Lochlainn, lector clinic în medicină geriatrică la King’s College London. „Ne dorim să fie cât mai divers posibil. Dacă intri într-o grădină unde nu sunt plante și arată pustiu, aceea este o grădină cu diversitate scăzută. Ceea ce ne dorim sunt multe flori, culoare, semințe”, a precizat ea.
Diversitatea microbiomului scade odată cu înaintarea în vârstă. Unele bacterii benefice dispar din intestine. Persoanele în vârstă care mențin o diversitate bacteriană ridicată ar putea trăi vieți mai lungi și mai sănătoase, indică studiul BBC.
Impactul asupra fragilității
Profesorul de chirurgie James Kinross de la Imperial College London susține că există o legătură între bacteriile intestinale și fragilitatea persoanelor în vârstă, definită ca abilitatea acestora de a-și reveni după o boală sau accidentare. Kinross și-a analizat și propriul microbiom intestinal, după ce a trimis o mostră la un laborator.
Rezultatele au indicat o diversitate bună, dar și prezența unor bacterii care ar putea crește riscul de boli cardiovasculare, precum și E.coli și C-Difficile. Microbiomul său a fost estimat ca fiind echivalent cu cel al unui bărbat italian cu cinci ani mai în vârstă, conform BBC.
Kinross a menționat că „toate mecanismele pentru o îmbătrânire sănătoasă” sunt prezente și trebuie doar optimizate. El a subliniat că o schimbare nutrițională semnificativă poate aduce îmbunătățiri în câteva săptămâni.
Dieta și îmbătrânirea
Esteller și-a exprimat optimismul cu privire la posibilitatea de a îmbunătăți procesul de îmbătrânire prin dietă. El recomandă consumul de ulei de măsline, care conține polifenoli ce stimulează bacteriile, și de pește albastru, bogat în acizi grași și popular în Japonia, țară cu una dintre cele mai mari speranțe de viață (84,5 ani), potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. BBC menționează că peștele albastru este greu de găsit în supermarketurile din Marea Britanie.
El recomandă, de asemenea, evitarea zaharurilor albe rafinate și a alimentelor ultra-procesate, care pot afecta diversitatea bacteriilor din intestin. Genetica joacă un rol important în capacitatea de a influența sănătatea intestinului.
Plan alimentar personalizat
Dieteticianul Raquel Britzke a creat un plan alimentar personalizat pentru autorul articolului BBC, cu scopul de a spori diversitatea bacteriilor intestinale. Planul include un mic dejun cu semințe de in, semințe de chia, chefir, afine, kiwi sau rodie. La prânz, salată verde, fasole sau linte, broccoli, sparanghel sau sfeclă roșie și pui la grătar fără piele. Cina constă în somon, sparanghel și orez brun.
Britzke a recomandat sucuri, chefir și kombucha, precum și probiotice, Omega-3 și vitamina D3. Kinross a avertizat că schimbările modeste în dietă nu vor aduce beneficii semnificative microbiomului intestinal.
Problema cauzei și efectului
Ni Lochlainn a ridicat problema relației dintre un intestin mai divers și o stare de sănătate mai bună la bătrânețe. Studiile cu transplant de materii fecale sugerează o legătură directă de cauzalitate de la microbiomul intestinal la vârsta corpului, conform BBC.
Un studiu din 2020 a arătat că șoarecii care au primit materii fecale de la șoareci bătrâni au început să prezinte un comportament asemănător depresiei, iar memoria lor pe termen scurt și conștientizarea spațială s-au deteriorat.
Concluzii
Profesorul Kamila Hawthorne, președintele Royal College of GPs, consideră că cercetarea microbiomului intestinal este „interesantă”, dar subliniază că „sănătatea intestinului” este doar o parte a unui tablou mai larg. Factori precum genetica, exercițiile fizice și evitarea fumatului joacă, de asemenea, un rol important în procesul de îmbătrânire, potrivit BBC.
