Infecția cu SARS-CoV-2 lasă urme adânci. Mult mai adânci decât am fi crezut. O cercetare recentă aduce o veste tulburătoare: boala ar putea porni în creier un proces care seamănă izbitor cu primele etape ale maladiei Alzheimer, complicând enorm un tablou medical deja plin de necunoscute, potrivit Mediafax.

Descoperirea vine de la cercetătorii de la Universitatea din New York Langone Health. Ei au găsit modificări fizice clare în creierul pacienților cu Covid de lungă durată, detalii apărute în The Independent și preluate de Mediafax. Vorbim de o afecțiune care, doar în SUA, chinuie aproximativ 20 de milioane de oameni. Definiția e simplă: simptome care nu dispar nici după trei luni de la infecția inițială.

Ce se întâmplă, de fapt, în creierul pacienților

Multă lume se plânge de „ceață mentală”, oboseală sau dureri musculare. O normalitate dureroasă. Acum, știința pare să fi găsit vinovatul fizic. Toată atenția s-a îndreptat spre o structură obscură, dar fundamentală: plexul coroid. Rolul său? Produce lichidul cefalorahidian. Acest fluid protejează creierul, curăță deșeurile și aduce nutrienți. E, practic, serviciul de mentenanță al sistemului nervos.

Plexul coroid acționează și ca o barieră. O barieră de bază pentru un creier sănătos.

Studiul a scos la iveală un detaliu șocant. Pacienții cu Covid de lungă durată aveau un plex coroid cu 10% mai mare decât oamenii sănătoși sau cei complet recuperați. O diferență imposibil de ignorat.

O mărire de 10% care alarmează medicii

De ce e atât de gravă această creștere de 10%? Simplu. În neurologie, un plex coroid inflamat și mărit e un semnal roșu. Indică inflamație cronică și neurodegenerare. Surprinzător sau nu, exact aceeași modificare a fost legată în trecut de markerii specifici bolii Alzheimer în plină evoluție.

Oamenii de știință au o bănuială. Răspunsul imunitar persistent, activat de virus, ar putea îngroșa vasele de sânge din creier, afectând direct bariera protectoare. Autorul principal al studiului, dr. Yulin Ge, a spus-o fără ocolișuri: inflamația ar putea afecta această barieră cerebrală critică. El a precizat că mărirea plexului ar putea semnala un declin cognitiv similar Alzheimer în viitor.

Scorul la testele cognitive, mai mic cu 2%

Pentru a verifica teoria, echipa a comparat 86 de pacienți cu Covid de lungă durată și probleme neurologice cu 67 de pacienți vindecați și 26 de persoane sănătoase. Rezultatele? Participanții din primul grup au avut scoruri cu 2% mai mici la un test cognitiv standard. Poate că 2% nu sună mult. Dar când vine vorba de creier, fiecare procent contează enorm în viața de zi cu zi.

Un viitor incert. Sunt aceste modificări reversibile?

Rămâne o întrebare esențială. Sunt aceste modificări permanente? Nimeni nu știe, deocamdată. Organismul le poate repara singur? Rămâne de văzut. Echipa din New York urmărește acum evoluția pe termen lung a pacienților, sperând să afle dacă aceste semne fizice chiar prezic un declin cognitiv de durată. Până atunci, Covidul de lungă durată rămâne un puzzle medical.