Ana Maria Alexandra Stănescu spune clar că AI-ul nu pune diagnostice. Cum îl folosești util, fără riscuri

Publicat: 24 iunie 2026, 18:00Actualizat: 24 iunie 2026, 18:00

Inteligența artificială poate fi un ajutor bun când vrei să înțelegi mai bine un simptom sau să te pregătești pentru o consultație, dar nu poate ține locul unui medic. Avertismentul vine de la prof. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, președinte al Comisiei de specialitate Medicină de Familie din cadrul Ministerului Sănătății, care atrage atenția că riscul real apare când AI-ul este folosit pentru autodiagnostic și automedicație.

Mai precis, problema nu este că întrebi un instrument de AI ce ar putea însemna o durere, o erupție sau o stare de oboseală. Problema începe când iei răspunsul drept diagnostic și alegi singură un tratament, fără consult, fără investigații și fără contextul medical care schimbă totul de la o persoană la alta.

Pentru tine, diferența este simplă și foarte practică: AI-ul poate fi o agendă de întrebări, nu o rețetă. Îl poți folosi ca să-ți pui ordine în simptome, să notezi ce nu înțelegi și să mergi mai pregătită la medic. Dar dacă sari peste consultație, riști să tratezi greșit o problemă care, la alt pacient cu același simptom, poate avea o cauză complet diferită.

Același simptom nu înseamnă automat aceeași boală

Prof. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu explică limpede de ce un chat nu poate înlocui un consult real. În cabinet, medicul nu se uită doar la lista de simptome, ci la tot tabloul: istoricul tău, vârsta, etnia, bolile asociate, tratamentele pe care le iei deja și eventualele alergii (detalii care pot schimba complet decizia medicală).

„Când vorbim despre consultul medical, vorbim despre context, despre istoricul pacientului, despre vârstă, etnie, boli asociate și tratamente deja existente. Putem discuta despre alergii. Contextul contează foarte mult. Consultul înseamnă mult mai mult decât simptomatologia pe care pacientul o scrie în ChatGPT. Avem nevoie de investigații, să examinăm pacientul, să facem o ecografie. Contează ca pacientul să vină la medic. Același simptom poate avea cauze diferite la doi sau trei pacienți.”

Asta înseamnă că un răspuns generic, chiar bine formulat, poate rata tocmai detaliul care contează pentru tine. Și aici apare riscul cel mai mare: să te liniștești când nu ar trebui sau să te sperii inutil și să începi un tratament nepotrivit.

Unde te poate ajuta, de fapt, inteligența artificială

Medicul nu respinge folosirea AI-ului. Din contră, spune că poate deschide un dialog mai bun cu medicul, dacă este folosit corect. Potrivit Observatornews, recomandarea este să folosești aceste instrumente pentru orientare generală și pentru a-ți pregăti întrebările înainte de consultație, nu pentru a decide singură ce ai și ce medicamente iei.

„Inteligența artificială poate fi folosită de pacienți pentru a se ghida, pentru a înțelege patologiile și pentru a-și pregăti un set de întrebări atunci când vin la medic. Toate acestea pot ajuta pacientul și pot deschide o cale de dialog cu medicul. Din punctul meu de vedere, aici am toată deschiderea. Problema mare apare atunci când vorbim despre diagnostic și tratament.”

Dacă vrei să folosești AI-ul cu cap, un pas util este să pregătești înainte de consultație câteva lucruri concrete: de când ai simptomele, cât de des apar, ce le agravează, ce tratamente iei deja și ce anume te nelămurește. Iar dacă ai căutat informații online, du răspunsurile la medic și verifică-le acolo, nu în farmacie.

Ce faci dacă ai folosit deja AI-ul și ai rămas cu dubii

Nu te certa pentru asta. Foarte mulți oameni caută întâi online, fiindcă vor răspunsuri rapide. Dar următorul pas contează cel mai mult. Dacă informația găsită te face să bănuiești o problemă de sănătate, nu începe un tratament după ureche. Programează un consult și spune exact ce ai citit, ce simptome ai și ce te îngrijorează.

Iar dacă nu poți ajunge imediat la cabinet, există și varianta consultației la distanță. Telemedicina este deja o recomandare existentă în medicina de familie în contract cu Casa de Asigurări, pentru anumite situații. Este o soluție practică mai ales când ai nevoie de o primă orientare medicală, nu de o concluzie trasă dintr-un chat.

Regulile merg mai încet decât tehnologia, dar răspunderea rămâne la medic

Folosirea inteligenței artificiale în medicină este reglementată într-un proces aflat încă în dezvoltare la nivel european, inclusiv în Parlamentul European. Numai că ritmul în care evoluează AI-ul este mai rapid decât ritmul regulilor. Asta nu schimbă un lucru esențial: medicul rămâne cel care își asumă decizia medicală și răspunderea profesională.

„Nu putem stopa fenomenul, AI-ul este folosit deja, însă putem să îl reglementăm și putem avea grijă ca, atunci când căutăm informații, să nu ne punem singuri un diagnostic și să nu luăm tratament. Aici este problema.”

Și medicii folosesc deja AI-ul, dar în alte zone: pentru managementul cabinetului, programări sau administrarea unor baze mari de date. Când vine vorba despre diagnostic, prof. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu spune clar că judecata clinică rămâne esențială.

Dacă pleci cu un singur lucru util de aici, să fie acesta: poți folosi AI-ul ca să pui întrebări mai bune, nu ca să iei medicamente mai repede. Iar când apare un simptom care te neliniștește, pasul sănătos nu este automedicația, ci consultul medical, inclusiv prin telemedicină, acolo unde se poate.