Intestinul produce 90% din serotonină legătura neașteptată cu depresia și anxietatea

Publicat: 26 aprilie 2026, 12:02Actualizat: 23 iulie 2026, 10:37

O schimbare majoră în medicină redefinește complet modul în care înțelegem starea de bine. Se pare că aproximativ 90% din serotonina organismului, neurotransmițătorul asociat cu fericirea, este produsă la nivel intestinal, nu în creier. Această descoperire arată că există o legătură biologică directă și complexă între digestie și sănătatea noastră mentală, cunoscută drept „axa intestin-creier”.

Intestinul, un „al doilea creier”

Departe de a fi un simplu organ digestiv, intestinul găzduiește trilioane de microorganisme, formând ceea ce numim microbiomul intestinal. Aceste bacterii nu sunt deloc pasive. Ele participă activ la procese metabolice, imunitare și, surprinzător, neurologice. Iar denumirea de „al doilea creier” nu este o exagerare.

Intestinul conține un sistem nervos propriu, sistemul nervos enteric, format din milioane de neuroni. Acesta poate funcționa independent de creierul central, dar, în același timp, comunică permanent cu el. Cum vine asta? digestia și starea emoțională sunt interconectate într-un mod mult mai profund decât ne-am fi imaginat.

Cum vorbesc intestinul și creierul?

Comunicarea dintre cele două centre se realizează simultan prin mai multe căi. Nervul vag este una dintre principalele „autostrăzi” de informații, transmițând semnale în ambele sensuri. Asta înseamnă că starea emoțională poate influența digestia, dar și invers.

Pe lângă asta, bacteriile intestinale produc metaboliți, niște substanțe chimice care pot influența direct inflamația și activitatea cerebrală. Unele dintre aceste substanțe au efecte clare asupra neurotransmițătorilor implicați în gestionarea anxietății și a depresiei.

Dezechilibrul care duce la anxietate

Dar ce se întâmplă când acest ecosistem delicat este perturbat? Cercetările din ultimul deceniu au arătat asocieri clare între dezechilibrele microbiomului (un fenomen numit disbioză) și tulburări precum anxietatea și depresia. De exemplu, studiile au observat că persoanele cu depresie severă au, în medie, o diversitate bacteriană intestinală mult mai redusă.

Un mecanism cheie este inflamația. Când microbiomul este dezechilibrat, bariera intestinală poate deveni mai permeabilă, permițând unor substanțe să treacă în sânge și să activeze sistemul imunitar. Acest proces duce la o inflamație de grad scăzut, asociată cu simptome precum oboseală cronică, anxietate și dificultăți de concentrare.

Cifrele vorbesc de la sine.

Mai multe studii au identificat niveluri crescute de markeri inflamatori la persoanele cu depresie, ceea ce susține, din nou, legătura biologică dintre starea intestinului și cea a creierului.

Ce pui în farfurie contează enorm

Alimentația este, poate, cel mai direct mod prin care putem influența compoziția microbiomului. Dietele bogate în fibre, legume și alimente fermentate susțin diversitatea bacteriană benefică. În schimb, consumul frecvent de alimente ultra-procesate, pline de zahăr și grăsimi trans, este asociat cu reducerea diversității microbiomului și, implicit, cu creșterea inflamației.

Nu e de mirare că dietele de tip mediteranean sunt asociate nu doar cu o inimă sănătoasă, ci și cu un risc serios mai scăzut de depresie.

Stresul, un drum cu dublu sens

Relația funcționează în ambele direcții. Nu doar intestinul influențează creierul, ci și stresul afectează direct și puternic intestinul. Când suntem stresați, organismul eliberează cortizol, un hormon care poate modifica motilitatea intestinală, secrețiile digestive și chiar compoziția bacteriilor. De aceea, perioadele de stres sunt adesea însoțite de simptome digestive neplăcute, precum balonare, disconfort abdominal sau un tranzit complet dat peste cap.

Pe bune, sănătatea mentală nu începe și nu se termină în creier. Ea este rezultatul unei interacțiuni complexe și fascinante între intestin, sistemul imunitar și sistemul nervos.