Fumătorii actuali au avut un risc de demență cu 31% mai mare

Persoanele care fumează acum au avut un risc de demență cu 31% mai mare decât cele care nu au fumat niciodată, într-o analiză sistematică și meta-analiză a 61 de studii prospective de cohortă cu aproximativ 2,8 milioane de oameni. Universitatea Curtin din Australia, care a coordonat cercetarea, a anunțat rezultatele la 9 noiembrie 2026.

Pentru fumătorii actuali, diferența a crescut odată cu numărul de țigări fumate zilnic. În schimb, foștii fumători, luați ca grup, nu au avut un risc mai mare de demență decât oamenii care nu au fumat niciodată. Cercetătorii vor să afle și ce rol au vârsta la care cineva renunță și timpul petrecut fără țigări.

Ce înseamnă riscul cu 31% mai mare

Analiza a adunat rezultate din studii care au urmărit oameni în timp și a comparat fumătorii actuali cu persoanele care nu au fumat niciodată. Cercetătorii au urmărit atât demența, indiferent de forma ei, cât și două forme anume:

Boala Alzheimer: risc cu 40% mai mare pentru fumătorii actuali.
Demența vasculară: risc cu 52% mai mare pentru fumătorii actuali.

Pentru demență, indiferent de formă, diferența a fost de 31%. Aceste procente arată cât de mare a fost riscul unui grup față de altul. Un risc cu 31% mai mare nu înseamnă că 31 din 100 de fumători vor face demență și nu poate spune dacă o anumită persoană va primi acest diagnostic.

Cum se schimbă riscul după numărul de țigări

Universitatea Curtin a raportat și o comparație după câte țigări fumau oamenii într-o zi. Reperul a rămas grupul persoanelor care nu fumaseră niciodată:

La 10 țigări pe zi, riscul de demență a fost cu 16% mai mare.
La 20 de țigări pe zi, riscul de demență a fost cu 34% mai mare.

Diferența dintre cele două grupuri arată o legătură între numărul de țigări și riscul observat. Nu stabilește însă cât se schimbă riscul unui om dacă trece de la 20 la 10 țigări pe zi. Procentele compară grupuri diferite cu oameni care nu au fumat niciodată.

Ce arată rezultatul pentru foștii fumători

În ansamblu, foștii fumători au avut un risc mai mic decât cei care au continuat să fumeze. Rezultatul nu stabilește după câți ani de la renunțare riscul unei persoane ar putea ajunge la nivelul observat la oamenii care nu au fumat niciodată.

Analiza publicată de Universitatea Curtin arată o legătură între fumat și demență, nu dovedește că fumatul este, singur, cauza bolii. Studiile au urmărit ce s-a întâmplat cu oamenii, fără să stabilească prin experiment cine fumează și cine nu.

Cercetătorii au cerut ca sănătatea creierului să fie pomenită în campaniile împotriva fumatului și în programele pentru cei care vor să renunțe. Următoarea întrebare de cercetat este cum se leagă riscul de vârsta renunțării și de anii petrecuți fără țigări.