O comisie internațională de specialiști estimează că folosirea internetului care scapă de sub control ar putea afecta peste 10% din populația lumii și cere reguli pentru platformele digitale. Pentru cei care petrec mult timp online, semnul de urmărit nu este numărul de ore, ci efectul asupra somnului, relațiilor, școlii sau muncii.

Raportul publicat în 2026 în The Lancet Psychiatry adună și analizează cercetări existente; nu este un studiu nou în care autorii au numărat persoane afectate. Măsurile cerute platformelor sunt recomandări ale comisiei, nu reguli care se aplică deja în România.

Într-un text din 2024, comisia cita o analiză a cercetărilor din 2020 potrivit căreia aproximativ 7% din populația lumii prezenta semne de dependență de internet. Estimarea de peste 10% se referă la o noțiune mai largă, folosirea problematică a internetului. Cele două cifre nu arată, singure, că problema a crescut.

Când timpul petrecut online devine o problemă

Termenul folosit de comisie acoperă activități diferite: jocuri de noroc și jocuri video, rețele sociale, cumpărături online sau consum de pornografie. Niciuna nu este automat dăunătoare. Problema apare când omul nu mai reușește să își controleze folosirea internetului și aceasta îi afectează viața de zi cu zi; în unele cazuri, un specialist poate stabili o tulburare, cum este dependența de jocuri de noroc.

Raportul descrie legături între această folosire a internetului și probleme precum anxietatea, depresia, tulburările de somn și de alimentație, dificultățile de atenție, comportamentele repetate greu de oprit, autovătămarea și gândurile sau tentativele de sinucidere. Sunt menționate și conflictele în familie, singurătatea, rezultatele mai slabe la școală ori la muncă și epuizarea. Aceste legături nu dovedesc că internetul a provocat fiecare problemă.

Autorii arată că tinerii, persoanele care au deja probleme de sănătate mintală și cele din țări cu venituri mici sau medii par mai expuse. Apartenența la unul dintre aceste grupuri nu ține loc de diagnostic.

Ce schimbări cer specialiștii platformelor

Comisia atrage atenția asupra funcțiilor care țin omul conectat, precum fluxul de conținut care nu se termină, pornirea automată a următorului clip și notificările. Recomandă limitarea funcțiilor cu risc mare, verificarea independentă a modului în care platformele aleg ce arată utilizatorilor și reguli obligatorii privind vârsta și reclamele. Autorii cer și servicii de ajutor potrivite vârstei, pe lângă măsurile de prevenție și tratament.

Raportul nu pune întreaga răspundere pe utilizator: felul în care este construită o platformă poate încuraja folosirea greu de controlat. O simplă limită de vârstă nu schimbă funcțiile care îi fac pe oameni să continue să deruleze sau să urmărească videoclipuri.

Ce ajutor poate cere o persoană din România

O persoană căreia folosirea internetului îi afectează viața poate începe cu medicul de familie și poate cere o evaluare de specialitate. Ghidul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate include consilierea psihologică și psihoterapia printre serviciile care pot fi oferite de psiholog, inclusiv la distanță, în condițiile sistemului de asigurări.

Pentru accesul prin casa de asigurări contează furnizorul și, după caz, biletul de trimitere. Hotărârea nr. 521/2023, în forma publicată de CNAS în ianuarie 2026, include centrele și laboratoarele de sănătate mintală în regulile privind recunoașterea trimiterilor și prevede excepții pentru urgențe și anumite afecțiuni.

Pașii dacă folosirea internetului îți afectează viața

  • Spune-i medicului de familie ce activitate online nu mai poți controla și ce efect are asupra somnului, relațiilor, școlii sau muncii.
  • Întreabă ce evaluare este potrivită și dacă ai nevoie de bilet de trimitere. Pentru servicii prin asigurarea de sănătate, caută un furnizor care lucrează cu casa de asigurări.
  • Dacă există pericol imediat de autovătămare sau o altă urgență medicală, apelează serviciile de urgență.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră