Fiica lui Cornel Ilie a aflat de divorțul părinților de pe internet. La 9 ani

Cornel Ilie a povestit că fiica lui, Zara, a aflat despre divorțul părinților de pe internet, la 9 ani. Artistul spune că nu a simțit nevoia să le explice copiilor „definiții” sau „concepte”, iar miza reală a rămas, în viziunea lui, siguranța emoțională pe care au simțit-o cei mici.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Numai că aici apare întrebarea care preocupă mulți părinți: e suficient ca un copil să simtă liniște, dacă nu primește și o explicație clară despre ce se schimbă în viața lui? Răspunsul pe care îl dau specialiștii este nuanțat și foarte util pentru orice familie care trece printr-o despărțire.

Ce s-a întâmplat în familia artistului

Cornel Ilie și Eliza Suditu s-au despărțit în 2020, după o căsnicie de cinci ani. Au doi copii, pe Zara și pe Cezar. Astăzi, Zara are 11 ani, iar Cezar are 7 ani.

Despre felul în care au gestionat momentul, solistul trupei Vunk a spus că pentru copii conta mai puțin eticheta despărțirii și mai mult atmosfera dintre adulți.

„Copiii nu trebuie să înțeleagă definiții, concepte, trebuie să simtă. N-au de unde să știe ce înseamnă (un divorț, n.red.). Dacă văd că cei din jur sunt bine și ce transmit, energia, liniștea, pe care le transmit, nu ce spui. Nu a trebuit să le spunem. Zara a descoperit întâmplător, de pe net. Nu asta este important. Important e că se simt foarte în siguranță. Pentru ei este o normalitate.”

Artistul a mai spus că Zara nu a venit să întrebe despre despărțire și că a primit informația „foarte matur” pentru vârsta ei. El a insistat și asupra faptului că între foștii parteneri nu a existat conflict deschis, iar relația lor a rămas una bună, cu accent pe binele copiilor.

De ce contează cum află un copil

Faptul că un copil pare calm nu înseamnă automat că îi este ușor. Uneori, cei mici își „țintuiesc” emoțiile doar ca să nu îi încarce și mai mult pe adulții pe care îi iubesc.

Iar exact aici vine observația Mirunei Zein, studentă la psihologie și creatoare de conținut online, care a comentat public declarațiile lui Cornel Ilie.

„Cornel menționează că fetița avea 9 ani când a aflat că părinții ei au divorțat de pe internet și că informația a fost preluată foarte matur. De regulă, când un copil reacționează neobișnuit de matur într-o anumită situație, se prea poate ca el să aibă reacția respectivă pentru că se simte obligat, nu pentru că se simte confortabil sau pentru că e ușor.”

E o diferență mare între „copilul pare bine” și „copilul a înțeles, a fost susținut și se simte în siguranță”. Pentru tine, ca părinte, acesta este reperul care contează.

Si mai e ceva: când informația vine din exterior, copilul poate simți că ceva foarte important despre viața lui s-a întâmplat fără el. Chiar dacă adulții au fost calmi și respectuoși între ei, lipsa unei conversații directe poate lăsa loc de confuzie, rușine sau interpretări greșite.

Ce spun specialiștii că ajută cu adevărat

Miruna Zein atrage atenția că divorțul nu devine automat o traumă pentru copil. Mai greu de dus este felul în care părinții gestionează schimbarea: dacă există instabilitate, tensiune sau mesaje neclare.

„De asemenea, literatura de specialitate ne spune că nu neapărat divorțul în sine este traumatizant pentru copii, ci mai mult modul în care îl gestionăm noi și modul în care vorbim despre el. Și aici mă refer la comportamentele nocive evidente ca lipsa de stabilitate, comunicarea deficitară și conflictele. Tocmai de asta e important să le explicăm copiilor într-un limbaj pe care ei să-l înțeleagă și care să le fie accesibil, că mama și tata nu vor mai forma un cuplu, însă vor rămâne în continuare părinții lor și nimic nu se va schimba din acest punct de vedere. De asemenea, e foarte important ca copiilor să știe concret ce schimbări urmează să se întâmple, pentru că îl vor afecta și pe el în mod direct.”

Asta înseamnă, pe scurt, că un copil are nevoie de două lucruri în același timp: emoție liniștită și cuvinte simple. Nu unul fără celălalt.

Cum îi spui copilului despre divorț, fără să-l sperii

Dacă treci printr-o astfel de perioadă, sunt câțiva pași practici care fac o diferență reală chiar din prima discuție:

Spune-i tu, înainte să afle din altă parte. Din familie extinsă, de la școală, de pe internet sau dintr-o conversație auzită pe jumătate, copilul poate primi informația ruptă de context.

Folosește cuvinte simple. „Mama și tata nu vor mai locui ca un cuplu, dar vom rămâne mereu părinții tăi” este mai clar decât explicațiile lungi.

Explică exact ce se schimbă. Unde va locui, când îl vede pe fiecare părinte, cine îl duce la școală, ce rămâne la fel. Copiii se liniștesc când știu concret cum va arăta ziua de mâine.

Lasă loc pentru orice reacție. Un copil poate plânge, poate tăcea, poate schimba subiectul sau poate părea „foarte matur”. Toate sunt reacții posibile.

Nu îl pune în rol de confident. El nu are nevoie să afle detalii de cuplu, ci să simtă că nu trebuie să aleagă între părinți.

Dar dacă nu ai toate răspunsurile încă, poți spune și asta. „Nu știm chiar totul azi, dar îți vom spune imediat ce decidem” e un mesaj sincer și liniștitor.

Ce lipsește, de fapt, din povestea publică

Din declarațiile lui Cornel Ilie reiese că accentul a fost pus pe relația bună dintre părinți și pe siguranța copiilor. Nu au fost oferite public detalii concrete despre cum le-au explicat Zara și Cezar aranjamentele de locuit sau timpul petrecut cu fiecare părinte.

Iar asta este, de fapt, una dintre piesele cele mai importante într-o separare cu copii. Nu doar vestea în sine contează, ci și harta de după ea.

Vedem același lucru și în alte familii cunoscute: relația părinte-copil poate rămâne apropiată chiar și când apar distanțe sau schimbări mari. Andreea Berecleanu a vorbit deschis despre legătura strânsă cu Eva și Petru, deși ei locuiesc în Barcelona și Marbella. Mesajul e simplu: apropierea se construiește din comunicare constantă, nu doar din prezență fizică.

Ce poți face chiar azi

Dacă ești într-un moment fragil și nu știi de unde să începi, fă un pas mic, dar clar: pregătește o discuție în care să îi spui copilului trei lucruri. Ce se schimbă. Ce rămâne la fel. Când poate să întrebe orice are pe suflet.

Si dacă simți că emoțiile sunt prea mari pentru a purta singură conversația, caută sprijin psihologic. Pentru mulți părinți, câteva ședințe de consiliere fac diferența dintre o veste spusă în grabă și una care îi ajută pe copii să se simtă în siguranță. Uneori, cea mai mare formă de grijă nu este să pari puternică, ci să ceri ajutor la timp.

Sursa: Unica