Cum recunoști pneumonia la adulți și copii

Pneumonia este posibilă când tusea vine cu respirație grea sau rapidă, durere în piept ori o stare care se înrăutățește; la copil, pielea care se trage sub coaste este un semn de alarmă chiar și fără febră. Sună la 112 dacă persoana se sufocă, nu poate vorbi din cauza lipsei de aer, are buze albăstrui ori devine brusc confuză; cere ajutor imediat și pentru un copil care nu poate fi trezit sau are convulsii.

Ce semne apar la adulți

Tusea poate fi seacă sau cu flegmă. Pot apărea lipsa de aer, durerea în piept la respirație sau la tuse, febra, frisoanele, oboseala și lipsa poftei de mâncare. Simptomele pot începe brusc sau se pot instala treptat.

Febra nu este obligatorie. La vârstnici, la persoanele cu apărarea slăbită împotriva infecțiilor și la începutul bolii, semnele obișnuite pot lipsi. Uneori, temperatura corpului este mai mică decât normal, arată ghidul Colegiului Medicilor din România din 2026.

Ce semne apar la copii

La un copil sub 5 ani care tușește sau respiră greu, urmărește-i respirația când este liniștit. Respirația rapidă sau pielea care se trage sub coaste pot sugera pneumonie chiar și fără febră, arată Organizația Mondială a Sănătății. Medicul apreciază respirația ținând seama de vârsta copilului; aceste semne nu confirmă singure boala.

Un copil care nu poate bea, este neobișnuit de somnolent, are convulsii ori este rece la atingere are nevoie de ajutor medical imediat. Dacă respiră cu mare greutate, are buzele albăstrui sau nu poate fi trezit, sună la 112.

Când suni la 112

Sufocarea, imposibilitatea de a vorbi din cauza lipsei de aer, buzele sau pielea albăstrui, tusea cu sânge și confuzia apărută brusc cer apel la 112. Pentru copil, sunt urgențe și dificultatea severă de respirație, convulsiile ori faptul că nu poate fi trezit. Nu aștepta să apară febra.

Când ceri un consult rapid

Un adult care respiră mai greu decât de obicei, are durere în piept la respirație sau la tuse ori se simte tot mai rău are nevoie de consult medical rapid, chiar dacă încă poate vorbi și merge. Flegma galbenă sau verde, mai ales alături de aceste semne, este un alt motiv de consult, nu o dovadă de pneumonie.

Ministerul Sănătății sfătuiește ca un copil cu simptome respiratorii să fie consultat de medicul de familie sau la centrul de permanență. Respirația rapidă ori pielea care se trage sub coaste cer evaluare fără a aștepta febra. Copilul are nevoie de un nou consult dacă simptomele țin peste 3 zile sau dacă starea lui se înrăutățește. Dacă simptomele sunt severe sau există factori de risc, copilul trebuie îndrumat spre spital.

De ce nu ajung simptomele pentru diagnostic

Răceala începe de obicei treptat, cu nas înfundat sau care curge, și este mai blândă. Gripa apare adesea mai brusc, cu febră, frisoane, dureri musculare și oboseală; ea poate fi urmată de pneumonie. Lipsa de aer, durerea în piept și agravarea stării cer consult, indiferent cum a început boala.

Semnele se suprapun între aceste infecții. Nici febra, nici tusea, nici culoarea flegmei nu pot confirma acasă pneumonia. Medicul verifică dacă plămânii sunt afectați și cât de gravă este starea.

Cum verifică medicul și alege tratamentul

Medicul întreabă cum au început simptomele, ascultă plămânii și poate măsura oxigenul din sânge cu un aparat pus pe deget. La adulți, radiografia plămânilor este prima investigație cu imagini folosită când se suspectează pneumonia. În funcție de caz, pot fi necesare analize de sânge ori teste pentru alte infecții; la copii, investigațiile se aleg după stare și evoluție.

La adulți, medicul poate folosi scorul CRB65 pentru a aprecia gravitatea. Se adaugă câte un punct pentru confuzie, cel puțin 30 de respirații pe minut, tensiune cu valoarea mare sub 90 mmHg sau cea mică de cel mult 60 mmHg și vârsta de cel puțin 65 de ani. Scorul 0 indică risc scăzut, 1 sau 2 risc intermediar, iar 3 sau 4 risc ridicat; la 2 puncte sau mai mult, recomandările NICE cer luarea în calcul a trimiterii la spital. Scorul nu înlocuiește consultul și nu este un test de făcut acasă.

O formă ușoară poate fi tratată acasă după evaluarea medicului. Antibioticul este folosit pentru pneumonia provocată de bacterii, nu pentru cea virală; medicul alege medicamentul, doza și durata. Dacă respirația sau starea generală se agravează în timpul tratamentului, cere o nouă evaluare fără a aștepta să se termine rețeta.

Ce poți face acasă și ce e diferit la copii

Odihna, lichidele și evitarea fumului ajută în timpul îngrijirii acasă. Medicamentele pentru febră sau durere se folosesc doar dacă sunt potrivite pentru persoană. Nu lua din proprie inițiativă medicamente care opresc tusea.

La copil, medicamentele pentru febră nu tratează pneumonia. Doza depinde de vârstă, greutate și concentrația produsului: verifică prospectul și măsoar-o cu seringa dozatoare. Nu depăși dozele indicate sau 4 administrări de paracetamol în 24 de ore și nu combina două produse care conțin paracetamol.

Paracetamolul se poate folosi, de regulă, de la 2 luni, iar ibuprofenul de la 3 luni, dacă copilul are peste 5 kg. Evită ibuprofenul dacă este deshidratat și cere sfatul medicului dacă are astm. Nu îi da aspirină unui copil sub 16 ani decât dacă a fost prescrisă; paracetamolul și ibuprofenul nu se dau simultan, iar alternarea lor se face doar la recomandarea unui profesionist medical.

Cine are risc mai mare și cum îl reduci

Copiii mici, adulții de cel puțin 65 de ani și persoanele cu boli de inimă sau de plămâni, diabet ori apărare slăbită împotriva infecțiilor au risc mai mare de complicații. Fumatul, consumul excesiv de alcool și alimentația insuficientă cresc și ele riscul.

Vaccinurile pot preveni unele infecții care duc la pneumonie. În România, calendarul național prevede vaccinul pneumococic pentru copii la 2, 4 și 11 luni, prin medicul de familie. Spălatul mâinilor, acoperirea gurii la tuse, evitarea fumului și îngrijirea bolilor cronice ajută la reducerea riscului.

Ce faci, în ordine, dacă bănuiești pneumonia

Privește respirația și starea persoanei. Dacă observi semnele de urgență de mai sus, sună la 112.
Dacă nu este o urgență, dar există semne care cer consult, contactează medicul de familie sau un serviciu medical care poate evalua persoana. Spune de când au început simptomele și dacă respirația ori starea s-au schimbat.
Urmează tratamentul ales de medic și urmărește evoluția. Cere reevaluare mai repede dacă starea se agravează.

Întrebări frecvente

O radiografie normală exclude pneumonia?

Nu întotdeauna. Dacă medicul suspectează în continuare pneumonia la un adult, ghidul Colegiului Medicilor din România recomandă repetarea radiografiei după 24 până la 48 de ore sau o altă investigație cu imagini.

Cât durează antibioticul pentru un adult?

Pentru pneumonia necomplicată a adultului tratat în afara spitalului, ghidul Colegiului Medicilor din România indică minimum 5 zile. Medicul stabilește durata după evoluție; această durată nu este o schemă pentru copii.

Când revii la medic dacă iei antibiotic?

Dacă nu te simți mai bine după 2 până la 3 zile, contactează medicul. Dacă respiri tot mai greu sau starea se agravează, cere ajutor mai repede.

Este necesară o radiografie după tratament?

Nu pentru toată lumea. Recomandările NICE spun că medicul poate lua în calcul o radiografie de control după 6 săptămâni pentru fumători, persoane de peste 50 de ani sau pacienți care încă au simptome.

Surse verificate la 15 noiembrie 2026: ghidul Colegiului Medicilor din România din 2026; fișa Organizației Mondiale a Sănătății despre pneumonia la copii; recomandările NICE despre pneumonie; paginile NHS despre pneumonie și medicamentele pentru copii; recomandările Ministerului Sănătății despre infecțiile respiratorii la copii; Calendarul național de vaccinare; recomandările CDC despre prevenție și despre răceală și gripă; MedlinePlus.