Copilul își mișcă diferit picioarele sau are pliuri asimetrice

Ce este displazia de șold la copii

În cabinet, semnele inițiale pot fi subtile: un picior care nu se mișcă la fel ca celălalt, pliuri cutanate asimetrice sau senzația că un membru este mai scurt. Totuși, încă din primele luni de viață, aceste indicii pot semnala o problemă ortopedică ce necesită evaluare medicală. Displazia de șold afectează dezvoltarea articulației și, lăsată netratată, poate duce la durere și artroză la vârsta adultă.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Spre deosebire de o simplă etapă de creștere care trece de la sine, displazia de șold este o afecțiune ortopedică ce poate evolua pe parcursul dezvoltării copilului și cere monitorizare medicală.

Dr. Adrian Dima, medic primar ortopedie și traumatologie la Spitalul Clinic SANADOR, explică limpede ce se întâmplă în această afecțiune.

„Displazia de șold descrie o dezvoltare anormală a articulației dintre femur și bazin. În anumite situații, capul femurului nu se fixează corespunzător în cavitatea șoldului, ceea ce poate duce la instabilitate, subluxație sau chiar luxație”, explică dr. Adrian Dima.

Problema poate apărea la unul sau la ambele șolduri, iar modul în care este descoperită face o diferență reală pentru tratament. Formele depistate precoce se tratează prin metode ortopedice nechirurgicale, în timp ce cazurile descoperite târziu pot necesita intervenții chirurgicale.

Semne utile de observat și rolul medicului

Dacă sunteți părinte, primul lucru util este să nu ignorați semnele care par mici. Mobilitatea diferită a picioarelor, asimetria pliurilor cutanate sau un membru care pare mai scurt sunt indicii pe care le puteți observa acasă. Ele nu pun singure diagnosticul, ci necesită evaluare medicală.

Factorii de risc includ poziția copilului în uter, mai ales prezentarea pelviană, istoricul familial și anumite particularități de dezvoltare. De aceea, controalele regulate contează chiar și atunci când nu observați ceva evident îngrijorător.

Depistarea precoce se face prin examinare clinică, iar medicul poate recomanda ecografie de șold la sugari și copiii mici sau radiografie la copiii mai mari, în funcție de vârstă și factorii de risc. După cum relatează CSID, alegerea investigației depinde de etapa de dezvoltare a copilului și de tabloul medical observat la control.

Consecințele amânării tratamentului

Când displazia de șold nu este tratată, urmările nu rămân doar în copilărie. Afecțiunea poate provoca durere, limitarea mobilității, șchiopătat și deteriorarea prematură a articulației, inclusiv artroză la vârsta adultă.

Controalele pediatrice și ortopedice pot face diferența între un tratament simplu, aplicat la timp, și o problemă ortopedică ce necesită intervenții complexe, a subliniat dr. Adrian Dima, medic primar ortopedie și traumatologie la Spitalul Clinic SANADOR.

Dacă observați ceva neobișnuit în felul în care copilul își mișcă picioarele sau în aspectul lor, cel mai util pas nu este să așteptați, ci să discutați observația la controlul pediatric sau ortopedic. În displazia de șold, timpul poate schimba tratamentul și felul în care se dezvoltă articulația pe termen lung.

Citește și: