Cenușa de lemn îți poate hrăni grădina și curăța casa. Secretul stă în proveniența ei și în cum o folosești

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Dacă aveți o grădină, o curte sau chiar o sobă din care rămâne cenușă, dispuneți deja de un ajutor practic pentru plante și pentru curățenie. Cenușa de lemn, folosită în doze potrivite, hrănește solul, ține melcii la distanță și curăță argintăria.

Primăvara și toamna târzie, în octombrie-noiembrie, sunt momentele potrivite pentru a o aplica în grădină, ca să se încorporeze în sol peste iarnă. Ajută însă doar dacă provine din lemn natural, netratat chimic.

Cenușa obținută din arderea lemnului vopsit, lăcuit, tratat chimic, din PAL, plastic sau cărbune este nocivă. Nu are ce căuta nici în grădină, nici în gospodărie. Dacă doriți să o refolosiți, primul filtru este sursa.

Motivul pentru care merită păstrată este simplu. Cenușa de lemn aduce în sol potasiu în proporție de 3-7%, plus calciu, fosfor, magneziu și microelemente, însă nu conține azot. Aceasta înseamnă că nu înlocuiește orice fertilizare, ci completează exact partea minerală de care anumite culturi au nevoie.

Un detaliu influențează mult eficiența: cea mai mare cantitate de potasiu, 35-38%, se găsește în cenușa provenită din tulpinile de floarea-soarelui. Aceasta are cel mai puternic aport dintre cele menționate.

Cenușa ajută solul doar dacă respectați pH-ul și doza

Cenușa de lemn are un pH puternic alcalin, între 9 și 13, așa că ridică pH-ul solului și reduce aciditatea. De aceea, este utilă pe terenurile acide, dar devine o alegere greșită pe solurile alcaline.

Pe solurile cu pH mai mare de 7, nu administrați cenușă. Ea poate bloca absorbția fierului și a fosforului. Un produs gratuit vă poate ajuta, dar în exces sau pe terenul nepotrivit poate încurca plantele exact la nutrienții de care au nevoie.

Pentru folosirea obișnuită în grădină, doza anuală generală recomandată este de aproximativ 7-9 kg la 90-100 de metri pătrați. Dacă doriți să corectați un sol acid, cantitatea urcă la 0,7-1,5 kg de cenușă de lemn pe metru pătrat.

Pentru cenușa provenită din resturi vegetale, cantitatea recomandată la amendarea solului acid este mai mare, de 1,5-3 kg pe metru pătrat. Iar dacă plantați în cuiburi, presărați câte 15-20 grame la fiecare cuib. Este o cantitate mică, dar precisă.

O variantă ușor de folosit este și soluția pentru irigare: 1 pahar de cenușă (aproximativ 100 g) dizolvat în 10 litri de apă. Amestecul se folosește pe o suprafață de 1-2 m², deci pregătiți doar cât vă trebuie, nu „după ochi”.

Și combinația cu compostul contează. Raportul recomandat este de 10 părți compost la 1 parte cenușă. Această formulă ajută la integrarea mai blândă în sol și la evitarea supraîncărcării terenului cu alcalinitate.

Anumite legume și flori profită cel mai bine de ea

Cenușa este potrivită pentru plantele care preferă un sol neutru sau ușor alcalin. Aici intră roșiile, castraveții, varza, cartofii, ardeii, trandafirii și lavanda, o parte dintre culturile și florile pe care le vedeți des într-o curte de familie.

Dacă aveți astfel de plante, cenușa poate fi o soluție simplă pentru aport mineral și reglarea acidității. Pentru plantele care iubesc solurile acide, efectul este invers și merită să o țineți departe de ele.

Afinele, azaleele, rododendronii, ferigile, hortensiile și coniferele nu suportă cenușa. La aceste plante, alcalinizarea solului le poate face mai mult rău decât bine. Este util să separați clar locurile în care presărați cenușa de zonele unde aveți specii acidofile.

Un alt detaliu important este combinația cu alte produse. Cenușa nu se administrează împreună cu ureea, pentru că favorizează formarea amoniacului și pierderea rapidă a azotului. Dacă folosiți uree în grădină, cenușa nu intră în aceeași etapă de lucru.

Subiectul a fost relatat și de agroland.ro, iar potrivit elglop.com, caracterul alcalin și conținutul mineral fac din cenușa de lemn o alternativă naturală la produse mai agresive, atât timp cât respectați plantele potrivite și dozajele exacte.

Pe gazon și împotriva melcilor funcționează simplu și ieftin

Dacă aveți gazon, un strat fin de cenușă presărat la sfârșitul iernii acționează ca fertilizant și distrugător al buruienilor. Aici contează finețea stratului: este vorba despre o presărare ușoară, nu despre grămezi de cenușă.

Pentru melci și limacși, cenușa funcționează ca o barieră naturală. O puteți presăra în jurul zonelor sensibile, acolo unde doriți să protejați răsadurile sau plantele tinere, fără să apelați imediat la produse chimice.

În gospodăriile care caută soluții simple și curate, acesta este unul dintre cele mai utile avantaje: folosiți același rest din sobă sau grătar în mai multe locuri, cu scopuri diferite și fără cost suplimentar.

Cenușa vă poate fi utilă și în casă sau în gospodărie

Cenușa nu se oprește la grădină. O emulsie de cenușă cu apă poate fi folosită pentru curățarea argintăriei. Este o întrebuințare veche, dar practică, dacă doriți să folosiți ceva simplu pentru obiectele care și-au pierdut luciul.

În gospodăriile cu păsări, cenușa are încă două folosiri concrete. Adăugată în baia de nisip a găinilor, ajută la sufocarea paraziților și la reducerea umidității. Astfel, contribuie la un mediu mai curat în care păsările se pot scălda.

Și în furaje există o doză precisă. În proporție de 1%, cenușa acționează ca laxativ și detoxifiant pentru păsări. Aici, regula esențială rămâne aceeași: puțin și măsurat, nu folosit la întâmplare.

Momentele bune pentru folosire sunt primăvara și toamna târzie

Dacă doriți să păstrați cenușa pentru grădină, cele două ferestre utile rămân primăvara și toamna târzie, în octombrie-noiembrie. Atunci o puteți încorpora în sol sau o puteți amesteca în compost, în raportul de 10 la 1, ca să lucreze treptat.

Pentru culturile în cuiburi, măsura practică rămâne de 15-20 grame pe cuib. Pentru irigare, puteți folosi soluția din 1 pahar de aproximativ 100 g la 10 litri de apă, pe 1-2 m². Dacă respectați aceste repere, cenușa trece din categoria „resturi” în categoria „resurse” fără să vă pună plantele în pericol.

Citește și: