Cea mai mare schimbare din ultimul deceniu în scleroza multiplă. Ce înseamnă diagnosticul înainte să apară simptomele

Pentru persoanele cu risc de scleroză multiplă, schimbarea importantă vine mai devreme decât boala simțită în corp. Criteriile internaționale de diagnosticare, criteriile McDonald, au fost revizuite în 2024 astfel încât boala să poată fi depistată chiar înainte de apariția simptomelor clinice, cu ajutorul markerilor biologici și al imagisticii.

Față de deceniile trecute, când diagnosticul se baza exclusiv pe simptome și pe examenul neurologic, noua abordare mută greutatea spre markerii biologici detectați prin RMN și teste de laborator. Pentru cine ajunge la medic fără semne clare, asta poate însemna o discuție mai timpurie despre monitorizare, investigații și pașii următori, chiar dacă tratamentul nu începe automat.

Miza este simplă și foarte personală. O diagnosticare ultra-timpurie poate îmbunătăți și prelungi calitatea vieții, dar vine și cu mai multă grijă în interpretarea rezultatelor. Relaxarea unor criterii de diagnosticare poate crește riscul de diagnosticare greșită și de supradiagnosticare, iar tocmai aici devine important ca decizia să nu fie luată în grabă, mai ales dacă persoana nu are simptome.

Scleroza multiplă, un spectru al bolii

Scleroza multiplă este privită acum ca un singur spectru al bolii. Noua înțelegere recunoaște că biologia recăderilor și cea a progresiei sunt distincte, dar active la majoritatea pacienților încă de la început, în locul vechii împărțiri în subtipuri distincte. Asta schimbă felul în care medicii citesc boala încă din primele etape și poate schimba și felul în care este urmărită în timp.

Dr. Jiwon Oh (director al Centrului BARLO MS de la Spitalul St. Michael) a reunit aproape 30 dintre cei mai importanți clinicieni din lume în domeniul sclerozei multiple pentru a evalua aceste modificări într-un comentariu publicat în Nature Medicine, cum relatează Medicalxpress.

„Acest comentariu analizează critic noile criterii și explică de ce aceste schimbări contează, ce provocări pot apărea pe măsură ce sunt folosite și ce se poate face pentru a le aborda. De asemenea, aruncă o privire mai largă asupra direcției în care trebuie să se îndrepte domeniul.”

Partea care cere răbdare este accesul real la aceste investigații. La nivel mondial, inclusiv în Canada, scanările RMN capabile să detecteze markerii imagistici ai sclerozei multiple rămân o provocare, pentru că depind de echipamente și expertiză care nu sunt disponibile peste tot.

Deciziile medicale se iau cu pacientul

Și încă un detaliu important pentru orice pacientă care ar primi un astfel de diagnostic. Noile criterii nu înseamnă că tratamentul trebuie început imediat. Deciziile de îngrijire trebuie luate cu pacientul implicat, mai ales atunci când nu există simptome. Cu alte cuvinte, diagnosticul mai devreme deschide o conversație medicală mai devreme, nu o soluție grăbită.

Dr. Jiwon Oh (director al Centrului BARLO MS de la Spitalul St. Michael) spune că tocmai riscul de a eticheta greșit boala a fost luat în calcul în noile reguli.

„Criteriile au garanții încorporate împotriva acestui lucru, inclusiv asigurarea faptului că scanările RMN sunt folosite pentru a confirma boala ori de câte ori este posibil, utilizarea noilor instrumente RMN care sunt foarte specifice pentru SM și există, de asemenea, verificări suplimentare pentru grupurile în care diagnosticarea greșită este mai probabilă, cum ar fi copiii și adulții în vârstă.”

În paralel, un studiu separat din Lancet Neurology detaliază o nouă clasă de medicamente, inhibitorii tirozin kinazei Bruton, care ar fi capabilă să țintească activitatea cronică a sistemului imunitar și progresia dizabilității pe termen lung, acolo unde tratamentele actuale nu acoperă eficient toate nevoile.

Ce urmează contează la fel de mult ca schimbarea de acum. Este necesară dezvoltarea unor instrumente mai bune pentru a prezice progresia bolii și pentru a o monitoriza în timp, clarificarea modului în care este descrisă evoluția sclerozei multiple și reproiectarea studiilor clinice, astfel încât tratamentele noi să ajungă mai repede la pacienți.

„Revizuirile din 2024 au fost cea mai mare schimbare adusă vreodată celor mai fundamentale criterii din domeniul nostru, toate vizând îmbunătățirea rezultatelor pentru persoanele cu SM. Dar schimbările majore aduc provocări și mai este încă mult de muncă.”

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetCristian Mungiu lasă spectatorii să decidă cine are dreptate în „Fjord”, cu Sebastian StanLylaPoți face gratuit teste pentru boli de ficat în București și Ilfov, inclusiv fără asigurare medicalăFinanciarulOperatorii din Portul Constanța cer deblocarea Dunării pentru a limita pierderileNews24Bogdan Peșchir ajunge în instanță, acuzat că ar fi plătit pentru voturi în favoarea lui Călin GeorgescuDolce SportCostin Curelea pleacă de la România U21 după ratarea Euro și eșecul cu 1-7 în fața SpanieiGetPonyBYD ocupă locul patru în septembrie în România, unde înmatriculările scad cu 10,5% în primele nouă luni