Cartofii prăjiți, asociați cu un risc cu 15% mai mare de ficat gras. Ce să limitezi

Publicat: 28 septembrie 2026, 19:14Actualizat: 28 septembrie 2026, 19:14

Nutriționiștii recomandă limitarea consumului frecvent de băuturi îndulcite, alimente prăjite, carne procesată, cereale rafinate și alcool pentru a reduce riscurile pentru sănătatea ficatului. O porție ocazională de cartofi prăjiți sau pâine albă nu provoacă automat o boală hepatică, deoarece frecvența, cantitatea și alimentația pe termen lung sunt cele care contează.

Aceste obiceiuri sunt legate în special de acumularea grăsimii în ficat și de boala hepatică steatotică asociată disfuncției metabolice (MASLD), denumită anterior boala ficatului gras non-alcoolic. La unele persoane, afecțiunea poate progresa spre fibroză, ciroză și cancer hepatic.

Cele cinci categorii pot fi limitate prin schimbări concrete

Băuturile îndulcite: aici intră sucurile carbogazoase, băuturile din fructe cu zahăr adăugat, băuturile pentru sportivi și unele sortimente de cafea. Le poți consuma mai rar, mai ales când conțin fructoză adăugată.
Cartofii prăjiți și alte alimente prăjite: coacerea cartofilor este alternativa indicată pentru a evita prăjirea tradițională.
Carnea procesată: poți înlocui câteva porții săptămânale de bacon, cârnați, crenvurști sau mezeluri cu pește, carne slabă de pasăre ori leguminoase.
Pâinea albă și cerealele rafinate: categoria cuprinde și orezul alb, pastele din cereale rafinate, produsele de patiserie și biscuiții. O alternativă este să alegi pâine integrală, orez brun și alte cereale integrale.
Alcoolul: riscul pentru ficat crește odată cu durata expunerii și cantitatea consumată.

Nutriționiștii explică faptul că băuturile bogate în fructoză adăugată pot stimula producerea grăsimilor în ficat și pot contribui la inflamație și rezistență la insulină. Într-un studiu clinic randomizat, băuturile îndulcite cu fructoză sau zaharoză au stimulat formarea de noi acizi grași în ficat. Același efect nu a fost observat în același mod în cazul băuturilor îndulcite numai cu glucoză.

Cartofii și alte alimente bogate în amidon, prăjite la temperaturi ridicate, pot conține acrilamidă. Studiile de laborator și cele pe animale au asociat această substanță cu stres oxidativ, inflamație și modificări ale metabolismului grăsimilor din ficat, însă dovezile clinice nu sunt încă definitive.

Alimentele prăjite, inclusiv cartofii prăjiți, pot avea un aport ridicat de calorii și grăsimi saturate, iar dacă sunt consumate frecvent pot favoriza acumularea grăsimii în ficat.

În urma analizării alimentației a peste 200.000 de adulți, o cercetare a asociat consumul frecvent de cartofi prăjiți cu un risc de boală a ficatului gras mai mare cu 15%. Este vorba despre o asociere, nu despre dovada că boala este provocată de o singură porție.

Mezelurile și cerealele rafinate au fost legate de riscuri mai mari

Într-un studiu desfășurat pe aproape 1.000 de adulți, persoanele care consumau cele mai mari cantități de carne roșie sau procesată aveau șanse de aproximativ trei ori mai mari de a avea ficat gras decât cele care consumau cele mai mici cantități. Asocierea s-a păstrat după ce cercetătorii au luat în calcul greutatea corporală, diabetul și alți factori alimentari.

Nitriții, nitrații și fierul hemic din carnea procesată ar putea contribui la stres oxidativ și rezistență la insulină. Unele asemenea produse aduc și cantități mari de grăsimi saturate și sodiu.

Prin rafinarea cerealelor se îndepărtează o parte importantă din fibre. Un studiu a urmărit peste 12.000 de adulți din China timp de patru ani și a constatat că un consum de cel puțin 11 porții zilnice de carbohidrați rafinați a fost asociat cu un risc cu aproximativ 50% mai mare de apariție a MASLD, față de un consum mai mic de patru porții pe zi.

Cercetarea a asociat înlocuirea unei singure porții cu cereale integrale cu reducerea riscului de ficat gras, iar alegerea produselor integrale crește și aportul de fibre.

Alcoolul poate afecta ficatul și în lipsa factorilor metabolici

Alcoolul poate agrava MASLD, dar poate produce leziuni hepatice și prin mecanisme proprii, chiar dacă nu există factori metabolici. În timpul metabolizării lui se formează acetaldehidă, un compus toxic care poate deteriora celulele.

Boala hepatică asociată alcoolului, hepatita alcoolică, ciroza și insuficiența hepatică pot fi favorizate de consumul cronic. Totodată, acesta poate mări riscul de cancer hepatic.

Pentru un model alimentar mai favorabil ficatului, poți reduce băuturile îndulcite, alimentele prăjite, carnea procesată și cerealele rafinate, alegând mai des legume, fructe, cereale integrale, proteine slabe și surse de grăsimi nesaturate. Greutatea corporală, diabetul, rezistența la insulină, predispoziția genetică și consumul de alcool influențează, la rândul lor, sănătatea ficatului.

Citește și: