Cafeaua și cacaua, campioanele scumpirilor la început de an. Cu cât au crescut

Ciocolata pe care o cumperi de la magazin este mai scumpă cu 14% față de începutul anului trecut, deși prețul materiei prime, cacaua, s-a prăbușit cu aproape 70% în ultimele 12 luni. Acesta este paradoxul care lovește buzunarele românilor și ale consumatorilor din întreaga lume la început de 2026. O situație similară se conturează și pe piața cafelei, unde volatilitatea prețurilor internaționale se traduce lent și adesea într-un singur sens la raft: în sus.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Paradoxul boabelor de cacao: materia primă se ieftinește, ciocolata se scumpește

Vestea bună de pe bursele internaționale nu a ajuns încă la casele de marcat. Prețurile futures la cacao au scăzut dramatic de la nivelurile record din 2024, dar consumatorul final nu simte nicio alinare. Din contră. Cifrele companiei de cercetare de piață Datasembly arată că, în Statele Unite, prețurile la ciocolată au urcat cu 14% între 1 ianuarie și prima săptămână din februarie 2026, o creștere care se adaugă la cea de 7,8% din aceeași perioadă a anului 2025. Europa stă chiar mai rău. În Germania, de exemplu, ciocolata s-a scumpit cu 18,9% încă de anul trecut, conform datelor guvernamentale.

Cum este posibil? Răspunsul stă într-un amestec complex de factori, de la crize climatice la strategii de business. Totul a pornit în 2024, când prețul boabelor de cacao s-a dublat. Cauzele principale au fost ploile insuficiente și bolile care au afectat culturile din Africa de Vest, o regiune care, prin Coasta de Fildeș și Ghana, furnizează peste 70% din producția mondială. Această criză a umflat costurile pentru producători, iar efectele se resimt abia acum la scară largă.

De ce nu simțim ieftinirea la raft

Chiar dacă vremea s-a îmbunătățit în Africa și producția crește în alte țări precum Ecuador, ducând la ieftinirea materiei prime, prețul final al tabletei de ciocolată bate pasul pe loc sau chiar urcă. Producătorii invocă mai multe motive pentru acest decalaj.

În primul rând, este vorba de stocuri. La fel ca în cazul benzinei, unde prețul la pompă nu scade imediat ce se ieftinește petrolul, fabricanții de ciocolată trebuie să epuizeze stocurile de cacao cumpărate la prețurile exorbitante de anul trecut. Giganți precum Mondelez (proprietarul mărcilor Cadbury și Toblerone) sau Hershey’s operează pe bază de contracte pe termen lung, care îi obligă să plătească prețuri stabilite cu luni în urmă, indiferent de fluctuațiile zilnice ale bursei.

Apoi, intervine prudența. Piața este volatilă, iar companiile se tem că o nouă secetă sau o creștere bruscă a cererii ar putea arunca din nou prețurile în aer. Chris Costagli, analist la compania de cercetare NIQ, pune punctul pe i. El sugerează că producătorii testează și rezistența consumatorilor.

„Dacă clientul este în continuare dispus să plătească acel preț mai mare, de ce am scădea prețul?”

, se întreabă retoric Costagli. Mondelez a recunoscut că a majorat prețurile cu 8% la nivel global în 2025 pentru a compensa costurile. În Europa, unde scumpirile au fost și mai agresive, vânzările au scăzut semnificativ, forțând compania să reducă prețurile la începutul lui 2026 pe anumite piețe, precum Marea Britanie și Germania.

Piața se rupe în două: lux sau marcă proprie

Scumpirile au creat un fenomen interesant în comportamentul de consum. Mărcile de ciocolată de masă, precum Hershey’s sau Mars, au pierdut teren. În schimb, două segmente extreme au înregistrat creșteri: mărcile foarte ieftine (value) și cele super-premium. Explicația este simplă. Pe de o parte, consumatorii atenți la buget au renunțat la mărcile consacrate în favoarea mărcilor proprii ale magazinelor, unde economiile sunt acum mai substanțiale ca oricând.

Doar că mărcile de lux precum Ferrero Rocher sau Lindt Excellence, fiind deja scumpe, nu au aplicat majorări la fel de agresive. Când prețul unei ciocolate obișnuite a crescut, diferența față de una premium s-a micșorat. Acest lucru i-a încurajat pe unii cumpărători să facă pasul către un produs mai scump, considerând că „dacă tot dau un ban, măcar să fie pe ceva de calitate superioară”.

Și cafeaua? O poveste cu date lipsă, dar cu aceleași temeri

Cât despre cafeaua, deși sursele verificate nu oferă cifre concrete pentru începutul anului 2026, tendința globală este una de instabilitate. Factori similari celor de pe piața de cacao, evenimente climatice extreme în țări producătoare cheie precum Vietnam sau Brazilia, costuri logistice și speculații bursiere, mențin prețurile la un nivel ridicat. Un mic semnal pozitiv a venit din SUA, unde administrația a eliminat în noiembrie 2025 taxele vamale pentru produsele care nu pot fi cultivate local, inclusiv cafeaua, o măsură care ar putea tempera parțial scumpirile. Dar până când aceste ajustări se vor reflecta în prețul cafelei de la raft, ar putea trece luni de zile, conform analizelor băncilor centrale.

Pentru moment, producătorii de ciocolată și cafea stau cu ochii pe reacția cumpărătorilor. Decizia Mondelez de a reduce prețurile în Europa după scăderea vânzărilor arată că puterea este, în cele din urmă, la consumator. Prețul final de la raft va fi, în lunile următoare, răspunsul industriei la cât de mult suntem dispuși să mai plătim pentru o ceașcă de cafea sau o bucată de ciocolată.

Surse: