Pe rețelele sociale, soluțiile pentru problemele tiroidiene par simple: o dietă fără gluten și câteva suplimente. Realitatea este însă mult mai complexă, avertizează dr. Anca Sîrbu, medic endocrinolog, care demontează cele mai comune mituri despre tiroidita Hashimoto.

Într-un interviu pentru HotNews, medicul din cadrul Clinicii MedLife Panduri explică de ce valorile mari ale anticorpilor tiroidieni nu înseamnă automat un diagnostic de boală și ce se ascunde în spatele simptomelor precum oboseala cronică. Tiroidita cronică autoimună (Hashimoto) este, de altfel, cea mai frecventă afecțiune întâlnită în cabinetele de endocrinologie.

Ce înseamnă, de fapt, un diagnostic de tiroidită Hashimoto?

Prevalența tiroiditei Hashimoto este estimată la 5%-10% din populație, fiind mai des întâlnită la femei. Mulți pacienți care află că au anticorpi tiroidieni (ATPO) crescuți își atribuie imediat o serie de simptome, de la probleme cu greutatea la oboseală și piele uscată. Dr. Sîrbu clarifică însă situația.

„Diagnosticul de tiroidită autoimună înseamnă că avem prezența anticorpilor în sânge. Dar sunt persoane care au acești anticorpi și nu fac niciodată hipotiroidie și nu au nevoie de tratament„, afirmă medicul. Mai mult, valoarea exactă a anticorpilor nu este relevantă clinic pentru a prezice evoluția.

„Nu avem un marker care să ne ajute să știm când se va produce boala sau dacă se va produce. Cel care are ATPO 37 și cel care are 1.000 au ambii tiroidită autoimună. Dar nu știm că cel cu valoare mai mică va face mai târziu hipotiroidia„, exemplifică dr. Sîrbu. Monitorizarea corectă este cheia. „Nu are nicio relevanță valoarea acestora după stabilirea diagnosticului. Ne interesează la șase luni monitorizarea funcției – TSH și FT4 – și, în cazul în care apar dezechilibre hormonale, atunci intervenim medicamentos.„

Mitul dietei fără gluten și singurul supliment cu studii

Una dintre cele mai răspândite convingeri în rândul pacienților este că o dietă fără gluten poate vindeca tiroida. Medicul endocrinolog contrazice ferm această idee, cu o singură excepție. „Dacă nu este asociată boala celiacă, nu se recomandă dieta fără gluten în patologia tiroidiană autoimună„, spune dr. Sîrbu.

Specialista subliniază diferența: „Dieta este medicament, într-adevăr, în boala celiacă, însă nu s-a dovedit o legătură între dieta fără gluten și tiroidita Hashimoto„.

Dintre toate suplimentele promovate online, doar seleniul are studii serioase în spate. „S-a demonstrat clar că scade titrul de anticorpi„, confirmă medicul. Totuși, există o nuanță importantă. „Nu avem dovezi clare că, dacă a scăzut nivelul de anticorpi, pacienții nu vor face hipotiroidie, adică nu ajung să necesite tratament medicamentos„. Dr. Sîrbu îl recomandă doar în cazuri selectate, pacienților cu simptome ușoare și TSH la limita superioară, iar decizia se ia după o reevaluare. „După 3-6 luni, repetăm analizele și vedem evoluția clinică.„

„Mă îngraș de la glandă” și legătura cu stările de anxietate

Poate cel mai cunoscut mit este legat de acumularea kilogramelor în plus. „De departe, cel mai vehiculat mit în endocrinologie este „Mă îngraș de la gland㔄, spune dr. Anca Sîrbu. În realitate, pacienții cu hipotiroidie pot acumula 2-3 kilograme, dar acestea provin exclusiv din retenția de apă și se elimină odată cu echilibrarea tratamentului. „Surplusul de kilograme și obezitatea nu sunt cauzate de tiroidă„, accentuează medicul.

Pe de altă parte, legătura dintre tiroidă și starea psihică este reală. Atât hipotiroidia, cât și hipertiroidia pot agrava tulburări de dispoziție preexistente. „Sunt mulți pacienți care ajung la endocrinolog pentru o evaluare hormonală, la recomandarea medicului psihiatru„, precizează dr. Sîrbu. Tratamentul hormonal poate aduce o ameliorare, dar nu este suficient. „Starea pacientului anxios sau depresiv care are și dezechilibre hormonale se poate ameliora, dar de cele mai multe ori, necesită și terapie asociată psihiatrică„.

Nodulii tiroidieni: Cât de des apar și când sunt un pericol?

O altă problemă frecventă o reprezintă nodulii tiroidieni, care, potrivit medicului, nu ar trebui să fie un motiv de panică în majoritatea cazurilor. „Nodulii sunt foarte frecvent întâlniți în populația generală, mai ales la femei de peste 40 de ani. Aproximativ una din două paciente are noduli, deci în jur de 50%. Dar cei mai mulți sunt benigni și necesită doar monitorizare„, explică dr. Sîrbu. Inițial, monitorizarea se face la 6-12 luni.

Un fenomen observat în cabinet este creșterea gradului de conștientizare în rândul tinerilor, care își aduc mamele la control. „De cele mai multe ori, am găsit ori noduli tiroidieni, ori o tiroidită autoimună. Dar nu cu o hipotiroidie manifestă clinic sever – ci cu simptome nespecifice, cu care au trăit ani de zile.„

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România.