ADLiB a identificat limfomul în 95% din cazuri

Un nou test de sânge poate scurta așteptarea până la diagnosticul de limfom

Testul de sânge ADLiB a identificat corect pacienții cu limfom în 95% din cazuri și i-a diferențiat de pacienții cu ganglioni limfatici măriți din cauze necanceroase cu o precizie de 92%. Dacă aceste rezultate se confirmă și în studii mai ample, un proces care astăzi poate dura săptămâni sau luni ar putea începe mai repede: trimiterea către biopsia de care depinde diagnosticul final.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Acest lucru este important pentru că testul a fost conceput să ajute clinicienii să prioritizeze pacienții care au nevoie urgentă de biopsie, nu să o înlocuiască. Cercetătorii de la MUSC Hollings Cancer Center și colaboratorii lor internaționali au dezvoltat platforma ADLiB (Access to Diagnosis using Liquid Biopsy), un test care combină mai multe indicii genetice dintr-o probă simplă de sânge cu învățarea automată, pentru a estima probabilitatea ca un pacient să aibă limfom.

ADLiB scurtează așteptarea pentru diagnostic

Problema de la care pornește totul este una concretă. Simptomele limfomului, cum ar fi ganglionii limfatici umflați, febra, pierderea în greutate și oboseala, se pot confunda ușor cu infecții precum tuberculoza sau cu alte boli. Confirmarea diagnosticului cere de obicei o biopsie chirurgicală, analizată de medici specializați, un traseu care poate întârzia tratamentul suficient cât boala să avanseze.

Katherine Antel, medic-savant la MUSC Hollings Cancer Center și autor principal al studiului, a explicat de ce apare una dintre întârzierile cele mai frustrante pentru pacienți.

„Pentru a diagnostica limfomul, ai nevoie cu adevărat de țesut. O aspirație cu ac fin poate da un rezultat fals negativ. Pacienții sunt liniștiți, iar apoi diagnosticul este ratat până când devin mult mai bolnavi.”

ADLiB încearcă să scurteze exact acest ocol. Testul analizează ADN-ul liber celular, adică fragmente minuscule de ADN eliberate în sânge după moartea celulelor, plus cantități mici de ADN eliberate de celulele de limfom. Mai departe, platforma măsoară nivelul general al ADN-ului liber celular, numărul de copii ale cromozomilor și mutațiile genetice asociate cancerului, iar un algoritm de învățare automată pune cap la cap toate aceste semnale.

Katherine Antel a descris simplu dificultatea tehnică a testului:

„Căutăm un ac în carul cu fân. Căutăm o cantitate foarte mică de ADN tumoral în tot ADN-ul circulant din corp.”

Studiul publicat în revista HemaSphere a evaluat platforma pe 124 de adulți din Cape Town, Africa de Sud, care aveau ganglioni limfatici măriți, unul dintre semnele precoce frecvente ale limfomului. Aproximativ trei sferturi dintre pacienții testați au primit în cele din urmă diagnosticul de limfom, iar ceilalți aveau tuberculoză, afecțiuni benigne sau tumori solide metastatice.

Un alt detaliu spune de ce un instrument de triere rapidă poate conta enorm în viața reală: aproximativ o treime dintre pacienți trăiau cu HIV, o populație cu risc substanțial crescut de a dezvolta limfom. Cum relatează Medical Xpress, cercetătorii au gândit testul special pentru zonele cu resurse limitate, unde accesul la biopsie și la anatomopatologi specializați poate întârzia decisiv diagnosticul.

Utilitatea lui nu se oprește însă la spitalele cu puține resurse. Echipa de cercetare arată că și în țările cu venituri mari apar întârzieri de diagnostic și acces limitat la expertiză specializată, mai ales în comunitățile rurale sau în spitalele mai mici. În plus, testul ar putea fi de ajutor când ganglionii limfatici măriți sunt situați adânc în piept sau în abdomen, unde obținerea unei biopsii de țesut este mai dificilă.

Capcana care poate întârzia drumul spre diagnostic

Dacă aveți în familie pe cineva cu ganglioni limfatici măriți, partea importantă din această veste nu este ideea unui „test-minune”, ci faptul că simptomele de limfom seamănă cu ale altor afecțiuni și pot trimite pacientul pe o rută greșită. Tocmai de aceea, un test care ridică mai repede suspiciunea de limfom poate ajuta medicul să grăbească biopsia potrivită, în loc ca pacientul să rămână blocat într-un rezultat fals liniștitor.

Aici stă și limita sănătoasă a entuziasmului. ADLiB nu pune singur diagnosticul final de limfom, ci încearcă să spună mai repede cine are riscul cel mai mare și trebuie evaluat urgent. Pentru pacienți, asta poate însemna mai puțin timp pierdut între primele simptome și investigația care clarifică lucrurile.

Următorii pași ai cercetării merg în aceeași direcție practică: rafinarea algoritmului, creșterea capacității de a diferenția subtipurile de limfom și testarea performanței în populații mai mari și mai diverse.

Katherine Antel, medic-savant la MUSC Hollings Cancer Center, a rezumat exact promisiunea realistă a acestei metode, spunând că acest lucru ar prioritiza pacienții care au un risc ridicat de a avea limfom și care trebuie să fie trimiși rapid pentru o biopsie de țesut. Ea a adăugat că metoda nu elimină necesitatea unei biopsii, dar poate ajuta la identificarea acestor pacienți mult mai devreme.

Citește și: