Alimentația este un subiect complex, iar în jurul său gravitează numeroase mituri care pot influența alegerile noastre zilnice. De la ideea că un anumit aliment „topește grăsimile“ până la credința că anumite combinații sunt „toxice“, astfel de informații sunt deseori răspândite fără o bază științifică solidă. Cu toate acestea, a mânca sănătos nu înseamnă să urmezi orbește sfaturile populare, ci să înțelegi adevărul din spatele afirmațiilor.

În acest articol, demascăm 10 dintre cele mai frecvente mituri alimentare și explicăm, pe baza studiilor de specialitate, de ce nu ar trebui să le crezi. Fie că este vorba despre confuzii legate de gluten, zahăr sau combinații de alimente, acest ghid te va ajuta să faci alegeri informate și să privești alimentația printr-un filtru realist. Haide să descoperim împreună adevărul despre ceea ce mâncăm!

10 mituri alimentare demascate!

Credințe populare, teorii de tot felul, studii contradictorii… nici nu știi ce să mai crezi! Abordăm subiectul și punem pe tapet 10 mituri alimentare demascate!

1. Ouăle cresc colesterolul

Chiar dacă ouăle sunt bogate în colesterol, nu contribuie la acumularea grăsimilor din sânge. Creșterea colesterolului poa­te fi pusă mai degrabă pe seama țigărilor, a surplusului de greutate și a sedentarismului. Potrivit Asociației Americane a Inimii, chiar și cel care are deja colesterolul mărit poate mânca un gălbenuș pe zi, cu condiția să limiteze consumul de dulciuri și de grăsimi.

2. Fructele pot înlocui legumele

Deși sunt delicioase și bogate în nutrienți prețioși, fructele nu pot înlocui legumele. Fructele au can­ti­tăți mari de fructoză, o sub­stanță dulce care aparține de car­­­bo­hidrați, pe care tot mai mulți oameni de știință o învinovățesc de apariția obezității și a diabetului. În plus, fructele sunt mai bogate în calorii. Legumele, pe lângă faptul că abundă în vitamine, minerale, fibre și antioxidanți, au puține calorii. Cele mai recente studii arată că cei care mănâncă mai multe legume suferă mai puține boli de inimă și accidente vasculare cerebrale. Așadar, nu înlocui porția de legume cu fructe.

3. După 6 seara te îngrași

O recomandare întâlnită în multe regimuri de slăbire. Explicația ar fi că organismul tinde să stocheze mai mult din cauza lipsei de activitate din timpul nopții. Greșit! Nu contează la ce oră mănânci: caloriile nu știu cât e ceasul. Organismul va digera și va folosi caloriile în același mod fie că e dimineață, fie prânz sau seară. Important este nu când mănânci, ci câte calorii mănânci. Dacă în 24 de ore consumi doar caloriile de care ai nevoie, nu te vei îngrășa.

4. Crude sunt mai nutritive

Nu întotdeauna. Este adevărat că prin fierbere se distrug unele vitamine, precum vitamina C, care este sensibilă la aer și căldură. În schimb, tot prin fierbere sporește cantitatea de alte elemente nutritive. Așa se întâmplă în cazul licopenului și al betacarotenului, antioxidanți prezenți în cantități mari în roșii, morcovi, spanac, precum și al indolilor, care au puteri anticancerigene și care se găsesc în broccoli, conopidă și alte crucifere. Legumele gătite sunt mai ușor digerabile, permițând o mai bună absorbție a nutrienților.

5. Peștele e mai puțin nutritiv

Peștele, ca și carnea de pui sau de vită, este o sursă importantă de proteine animale. Conține aproximativ aceeași cantitate de proteine ca restul cărnurilor și este, de obicei, mai sărac în grăsimi, deci mai ușor digerabil.

6. Stomacul se micșorează

Stomacul este un sac muscular suplu și extensibil. Gol, are un volum de 60 ml (cât un sfert de cană). După ce mănânci, stomacul se „întinde“, iar volumul lui crește până la 1,5 litri (6 căni). Stomacul poate fi comparat cu un elastic; își reia forma inițială chiar dacă a stat „întins“ o perioadă îndelungată. Înfometarea sau reducerea drastică a cantității de alimente nu va conduce la micșorarea stomacului. Și nici la mărirea lui dacă mănânci prea mult.

7. Nu se bea apă în timpul mesei

Această teorie nu este susținută de literatura științifică. Singurul inconvenient e că bând apă în timpul mesei poate apărea un disconfort din cauza creșterii volumului stomacului. În plus, gestul de a bea apă când mănânci este benefic celor care suferă de constipație.

8. Mierea e mai sănătoasă

Într-adevăr, mierea este naturală, iar zahărul alb, nu. Totuși, valoarea nutritivă a celor doi îndulcitori este limitată, căci ei aduc calorii inutile organismului. În ce privește numărul caloriilor: o lingură de zahăr are 50 de calorii, iar o lingură de miere 64. Totuși, puterea de îndulcire a mierii este mai mare, așa că pentru a obține același gust dulce folosim mai puțină miere decât zahăr.

9. Zahărul agită copiii

Contrar credinței populare, nu există nicio legătură între comportamentul copiilor și con­sumul de dulciuri, lucru confirmat de peste 12 studii solide. Nu dulciurile sunt responsabile de hiperactivitatea celor mici. Totuși, aproape 80% dintre părinți și educatori continuă să creadă și să răspândească acest mit.

10. Microundele și nutrienții

Microundele nu modifică compo­ziția chimică a alimentelor, ci doar agită moleculele de apă din alimente, determinând frecarea lor, ceea ce conduce la încălzirea alimentelor. De fapt, gătirea la microunde este o metodă care permite păstrarea tuturor vitaminelor și mineralelor din alimente.