Tehnologia rescrie memoria Holocaustului. Asta se întâmplă chiar acum la București. Uitați de discursuri seci și coroane de flori. Vorbim despre o imersiune totală într-un trecut dureros, adus în prezent prin artă digitală, o lecție despre istorie predată cu uneltele viitorului.

Institutul Cultural Român a pregătit o serie de evenimente de anvergură, atât în țară, cât și peste hotare. Programul, conform News, ajunge la București și în alte zece orașe: Berlin, Chișinău, Londra, Tel Aviv, New York, Paris, Stockholm, Varșovia și Viena. Totul pornește de la data de 27 ianuarie, ziua eliberării lagărului de la Auschwitz-Birkenau în 1945, un punct de plecare pentru a înțelege consecințele urii.

VR și hărți virtuale: tehnologia aduce istoria în prezent

În capitală, abordarea e complet alta. Publicul e invitat la o experiență de realitate virtuală numită „Human Violins – Prelude”. E o creație a artistei Ioana Mischie, deja premiată la Veneția și Cannes. Fiecare participant, cu ochelari VR pe ochi, explorează singur o lume vizuală și sonoră care chestionează puterea muzicii în cele mai negre vremuri. Un proiect despre empatie, făcut în parteneriat cu UNATC.

Și la Chișinău tehnologia recuperează istoria. Piesa centrală este conferința „Pe drumurile morţii în Basarabia”, ținută de expertul Nicolae Drăgușin. Aici se va prezenta și harta virtuală „Roads of Death in Bessarabia”, un proiect din 2025 ce documentează rutele deportărilor evreilor spre Transnistria, acoperind peste 20 de localități în patru limbi. Un instrument cheie pentru a înțelege geografia terorii.

O rană neștiută. Holocaustul romilor, în focus la Stockholm și Londra

Dar programul ICR are un detaliu care schimbă totul. Nu se oprește la istoria evreilor. Aduce în discuție și persecuția romilor. Surprinzător sau nu, acest capitol al istoriei rămâne adesea în umbră.

La Stockholm, de exemplu, ICR pune la aceeași masă pe cercetătoarea Delia Grigore și pe scriitorul suedez de origine romă Fred Taikon. Discuția lor pornește de la volumul „Holocaustul împotriva Romilor: album de memorie şi recunoştinţă” și e completată de vernisajul unei expoziții. La Londra, tema e aprofundată de specialiști ca prof. Marius Turda (Oxford Brookes University) și istoricul Adrian Nicolae Furtună, unul dintre autorii albumului. O dimensiune a Holocaustului prea des uitată.

Cuvinte și sunete împotriva uitării. De la New York la Paris, arta devine mărturie

Comemorarea traversează Atlanticul. La New York, totul se concentrează pe scriitorii evrei de origine română Benjamin Fondane și Paul Celan. Profesorul Evan Parks de la Columbia University va analiza operele lor într-o seară despre memorie și exil, în timp ce actori americani vor citi din scrierile lor. Muzica devine mărturie la Paris și Viena. În Franța, concertul „Trubadurii Rezistenţei” a recuperat piese create chiar în lagăre, unele la Theresienstadt. La Viena, un concert de pian și clarinet include o lucrare a compozitorului Ulpiu Vlad, dedicată lui Iancu Ţucărman, supraviețuitor al pogromului de la Iași.

Pogromul de la București, în oglindă la Berlin și Varșovia

Două capitale europene cu o istorie tragică se concentrează pe un moment anume: Pogromul de la București din 1941. De ce tocmai ele? La Berlin, istorici ca Adrian Cioflâncă și Ottmar Traşcă dezbat violența antisemită, eveniment urmat de proiecția în premieră în Germania a documentarului TVR „Rebeliunea şi Pogromul”. Același film, realizat de Cioflâncă și Teodora Drăgoi, ajunge și la Varșovia. Acolo, istoricul român va dialoga cu omologul său polonez, Łukasz Krzyżanowski, o șansă de a plasa tragedia românească într-un context european mai larg.