Secretul centenarilor. Cum sa te simti de 68 de ani cand ai 100

Publicat: 1 mai 2026, 17:48Actualizat: 23 iulie 2026, 10:39

Te-ai întrebat vreodată cum ar fi să sufli în 100 de lumânări pe tort, dar să ai energia unei femei de 68 de ani? Exact asta ne arată un studiu recent al UnitedHealthcare (UHC), care a intervievat 100 de centenari și a descoperit că vârsta e, până la urmă, doar un număr pe hârtie.

Nostalgia care ne vindecă sufletul

Și dacă tot vorbim de trecerea timpului, hai să recunoaștem că toate avem momente când ne e dor de copilărie. Într-un material amplu, Upworthy a relatat luni dimineața că programul BOOK IT de la Pizza Hut, care îi motiva pe copii în anii ’90 să citească pentru a primi insigne, autocolante și o mini pizza gratuită, revine oficial pe 1 mai 2026 pentru elevii de la grădiniță până în clasa a șasea. E drept că acum părinții folosesc o aplicație în loc de formulare de hârtie, dar inițiativa lansată la mijlocul anilor ’80 de președintele companiei Arthur Gunther, alături de Bud Gates, la îndemnul președintelui Ronald Reagan, rămâne un simbol al vremurilor bune.

Iar această întoarcere în trecut se simte peste tot, chiar și la Hollywood. Actorul Matthew Lillard, în vârstă de 56 de ani, pe care sigur ți-l amintești ca Norville „Shaggy” Rogers din filmele Scooby-Doo sau ca Stu Macher din Scream (1996), trăiește o adevărată renaștere a carierei. După roluri în She’s All That (1999), Thirteen Ghosts (2001), Without a Paddle (2004) și o tranziție spre dramă în Twin Peaks: The Return (2017), el joacă acum în hitul horror Five Nights at Freddy’s (2023). Urmează Five Nights at Freddy’s 2 (2025), The Life of Chuck (2024) și serialul Marvel Daredevil: Born Again.

Invitat la podcastul Phase Hero găzduit de Brandon Davis, el a explicat fenomenul cu multă modestie. „Scooby-Doo unu și doi sunt mai populare acum decât au fost vreodată când au apărut”, a declarat el. „Deci cred că se întâmplă o chestie ciudată de nostalgie în industria noastră și în spiritul vremii, pentru că eu cred că oamenii tânjesc după vremurile de altădată.”

„Cred că acesta este unul dintre motivele pentru care am acest moment, ca să fiu sincer, este pentru că am fost identificat în acel moment, așa că oamenii mă angajează din nou”, a adăugat actorul. „De aia muncesc. Nu cred că mă place cineva cu adevărat. Doar le este dor de vremurile vechi. «Pe cine ar trebui să luăm? Cine este bătrân și relativ cald și ne dă un sentiment pufos? Să-l luăm pe Matthew Lillard. Talentat? Nu. Dar ne place de el? Da.»”

Cum răspundem la critici și surprize

Numai că viața nu aduce mereu doar aprecieri. În decembrie anul trecut, regizorul Quentin Tarantino l-a criticat dur într-o discuție despre actorul Paul Dano din pelicula There Will Be Blood. „Nu spun că are o interpretare teribilă”, a comentat Tarantino. „Spun că oferă o interpretare de non-entitate. Nu-mi pasă de el. Nu-mi pasă de Owen Wilson, nu-mi pasă de Matthew Lillard.”

Răspunsul publicului a fost fabulos. Într-un interviu pentru revista People, Lillard a mărturisit: „M-am simțit de parcă aș fi murit și aș fi fost în rai privindu-i pe toți trimițând tweet-urile lor de RIP. Adică, a fost cu adevărat ca și cum ai fi luat parte la propriul tău priveghi, stând cumva acolo și trăind prin toate lucrurile frumoase pe care le spun oamenii după ce mori”. El a completat emoționat: „Toată lumea, de la oamenii de la mall de weekendul acesta cu copiii mei până la George Clooney și James Gunn și Mike Flanagan, adică, oamenii au fost cumva foarte generoși spunându-mi cât de mult mă iubeau și le plăcea munca mea.”

Dar oare cum ne exprimăm noi, femeile, uimirea în fața unor astfel de răsturnări de situație? Cel mai probabil spunem un simplu „Wow”.

Actorul și scriitorul scoțian Kenny Boyle a explicat pe TikTok că acest cuvânt are o istorie de peste 500 de ani, provenind din Scoția anilor 1500. „Acesta este unul dintre acele lucruri anacronice”, a explicat el. „Dacă ai citi o ficțiune istorică sau ceva de genul ăsta, și unul dintre personaje ar spune «Wow!», probabil te-ai gândi: «Ei bine, asta e ciudat. Este un cuvânt foarte modern, nu-i așa?» Răspunsul este de fapt nu, cel puțin nu în Scoția.”

Prima utilizare scrisă apare în 1513, într-o traducere în engleza scoțiană a Eneidei lui Virgil: „Afară cu aceste spirite rătăcitoare, wow! strigi tu.” Popularizat abia în anii 1920 și 1930 (când însemna și distorsiuni de ton în înregistrări audio), cuvântul este profund legat de biologia noastră. Un video realizat de Babbel explică perfect mecanismul (studiul respectiv fiind surprinzator din punct de vedere lingvistic): „Expresia facială asociată cu șocul sau surpriza este o gură deschisă, rotunjită, care se întâmplă să coincidă cu modul în care un om pronunță «wow»”.

Secretul tinereții pe care îl poți aplica azi

Cifrele vorbesc de la sine.

Dacă în 2015, centenarii intervievați de UHC se simțeau de 79 de ani, astăzi media a scăzut dramatic la 68. Cum vine asta? Secretul stă în adaptabilitate. Uimitor, 27% dintre ei folosesc ChatGPT și alte forme de inteligență artificială, iar 40% se joacă frecvent jocuri video.

Și aici intervine o realitate pe care o vedem și la noi în țară. Când bunicile noastre din România învață să folosească WhatsApp pentru a-și vedea nepoții sau când părinții noștri fac mișcare în parcurile din București sau Cluj, ei aplică exact aceeași rețetă a longevității. Pe lângă tehnologie, mișcarea fizică și echilibrul mental sunt vitale. Meditația a crescut de la 29% la 42% în rândul celor de 100 de ani.

Unul dintre participanți a rezumat perfect rețeta succesului: „Rămânând activ îmi mențin inima puternică, mintea ascuțită, corpul în mișcare, spiritul ridicat și sănătatea stabilă în fiecare zi”.

Iar umorul rămâne cel mai bun aliat, 85% dintre respondenți recunoscând că râd des. „Un râs bun din toată inima te poate face să te simți mai bine decât orice pastilă, îți spun eu asta”, a confirmat un alt senior.

Privind în urmă la deceniile trăite, un sfat iese în evidență, valabil pentru orice etapă a vieții în care te afli acum. „Mi-aș spune să îmbrățișez fiecare moment dezordonat pentru că totul se rezolvă pana la urma. Chiar aveam nevoie să aud asta la sfârșitul adolescenței mele, când totul părea o problemă atât de mare”, a mărturisit un participant, reamintindu-ne, alături de cei 78% dintre intervievați, că familia și prietenii sunt adevărata ancoră în fața timpului.