Guvernul promite o primă de 27.000 de lei tinerilor care se angajează pentru prima dată, o măsură menită să combată șomajul record în rândul acestei categorii. Inițiativa vine într-un moment critic: România este pe primul loc în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor care nu lucrează și nici nu învață, iar rata șomajului la categoria 15-24 de ani a explodat la 27%. Proiectul Ministerului Muncii, aflat în dezbatere, propune un sprijin financiar consistent, acordat pe parcursul a doi ani, pentru a facilita intrarea pe piața muncii. Articolul de față explică pas cu pas cine poate primi banii, ce condiții trebuie îndeplinite, ce se întâmplă dacă îți schimbi locul de muncă și care este contextul mai larg al acestei decizii.
Cum funcționează „prima de stabilitate” de 27.000 de lei
Sprijinul financiar, denumit oficial „prima de stabilitate”, este eșalonat pe o perioadă de doi ani. În primul an de contract, tânărul angajat va primi lunar câte 1.000 de lei, pe lângă salariul negociat cu angajatorul. În al doilea an, suma lunară crește la 1.250 de lei. La finalul celor 24 de luni, suma totală primită de la stat ajunge la 27.000 de lei. Banii nu sunt impozitați și sunt plătiți direct din bugetul asigurărilor pentru șomaj. Plata se face pentru perioada efectiv lucrată, inclusiv pe durata concediului de odihnă.
Măsura este gândită ca un stimulent dublu: pe de o parte, să încurajeze tinerii să caute activ un loc de muncă stabil, iar Doar că să îi ajute să rămână angajați pe termen lung, depășind pragul critic al primilor ani de carieră, care sunt adesea cei mai dificili. Proiectul de Ordonanță de Urgență a fost finalizat de Ministerul Muncii și a intrat în circuitul de avizare guvernamentală.
Cine sunt tinerii vizați și ce condiții trebuie să îndeplinească
Nu toți tinerii sub 30 de ani vor putea accesa acești bani. Condițiile sunt stricte și vizează o categorie specifică, considerată deosebit de vulnerabilă pe piața muncii. Programul se adresează exclusiv tinerilor din categoria NEET, un acronim european pentru „Not in Education, Employment, or Training”. Concret, este vorba despre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani care, simultan, nu au un loc de muncă, nu urmează nicio formă de învățământ și nu participă la programe de formare profesională.
Pentru a fi eligibil, un tânăr trebuie să îndeplinească următoarele criterii cumulative:
- Să fie înregistrat în evidențele agențiilor pentru ocuparea forței de muncă (ANOFM).
- Să se angajeze pentru prima dată în viață.
- Contractul de muncă să fie încheiat pe perioadă nedeterminată.
- Norma de lucru să fie întreagă (8 ore pe zi).
- Angajarea să se facă la un operator economic din mediul privat.
Sunt excluse din start persoanele care se angajează în instituții publice, companii de stat sau orice altă entitate finanțată din fonduri publice. Scopul declarat este stimularea ocupării în sectorul privat, motorul economiei reale.
Ce se întâmplă dacă îți pierzi sau schimbi locul de muncă
Legislația prevede și un mecanism de flexibilitate. Un tânăr care beneficiază de primă și al cărui contract de muncă încetează (indiferent de motiv) nu pierde automat dreptul la restul banilor. El își poate păstra beneficiul dacă reușește să se reangajeze în termen de maximum 60 de zile. Noul loc de muncă trebuie să respecte aceleași condiții: la o companie privată, cu normă întreagă și pe perioadă nedeterminată. Perioada de șomaj dintre cele două locuri de muncă nu se ia în calcul la calculul celor doi ani, ci doar suspendă plata primei, care se reia odată cu noul contract.
De ce este nevoie de o astfel de măsură acum
Decizia Guvernului nu este una întâmplătoare, ci vine ca răspuns la statistici îngrijorătoare. Rata șomajului a atins un nivel alarmant de 27% în rândul celor cu vârste între 15-24 de ani, conform ultimelor date de la Institutul Național de Statistică. Acești tineri, fără experiență profesională, se integrează foarte greu pe piața muncii și au un risc crescut de șomaj pe termen lung. O altă problemă majoră este dezechilibrul geografic. În timp ce în București, de exemplu, sunt peste 1,1 milioane de locuri de muncă, mulți dintre tinerii NEET provin din mediul rural, unde oportunitățile sunt extrem de limitate.
Specialiștii în resurse umane atrag atenția și asupra unei stigme sociale care îndepărtează tinerii de anumite meserii esențiale.
„Un argument important este că aceste ocupații trebuie destigmatizate – ele sunt necesare, ne bucurăm că avem un instalator, un electrician, un fochist, de un laborant bun, îi căutăm și îi apreciem dar când e vorba să ocupăm aceste poziții, când vrem să avem aceste joburi ne este rușine. Este o stigmă socială. Sunt domenii frumoase și sunt reziliente în fața AI-ului”, explică Sorin Faur, specialist în resurse umane.
Experții avertizează, totuși, că stimulentele financiare sunt doar o soluție parțială. Fără investiții serioase în programe de formare profesională adaptate cerințelor actuale și în măsuri care să faciliteze mobilitatea forței de muncă, impactul pe termen lung ar putea fi limitat. Pachetul legislativ mai include și alte măsuri, cum ar fi extinderea subvențiilor pentru angajatorii care încadrează în muncă șomeri între 45 și 50 de ani, mame cu cel puțin trei copii sau persoane care au executat pedepse privative de libertate.
