Salariul minim din iulie 2026 îți aduce 125 de lei în plus net. Ce condiții are suma scutită de taxe

Publicat: 22 octombrie 2026, 17:20Actualizat: 22 octombrie 2026, 17:20

Dacă ești plătită cu salariul minim, majorarea aplicabilă din 1 iulie 2026 înseamnă 125 de lei în plus net pe lună, în calculul care include facilitatea fiscală de 200 de lei. Suma primită după taxe ajunge astfel la 2.699 de lei. Pentru aplicarea facilității contează atât salariul din contract, cât și venitul brut realizat în luna respectivă.

Guvernul a aprobat creșterea salariului minim lunar înainte de taxe la 4.325 de lei, față de 4.050 de lei în iunie 2026. Potrivit Ministerul Muncii, diferența brută este de 275 de lei, echivalentul unei majorări de 6,8%.

Verifică salariul de bază separat de sporuri

Hotărârea de Guvern (HG) 146/2026, publicată în Monitorul Oficial vineri, 13 martie 2026, stabilește nivelul obligatoriu pentru angajatori, inclusiv pentru firmele private. Sporurile și celelalte adaosuri nu intră în această sumă: reperul de verificat în contract este salariul de bază brut.

Pentru programul normal, cu o medie lunară de 166,667 ore, tariful stabilit este de 25,949 lei pe oră. Aceste valori se aplică începând cu aceeași dată ca majorarea lunară.

La momentul anunțului, ministerul indica 831.382 de persoane plătite cu salariul minim. Numărul beneficiarilor creșterii anunțate era de 1.759.027 de salariați.

Suma fără taxe scade în a doua jumătate a anului

Diferența dintre creșterea brută și banii primiți după taxe trebuie privită împreună cu schimbarea facilității fiscale. Ordonanța de urgență a Guvernului (OUG) nr. 89/2025 prevede o sumă lunară fără impozit pe venit și fără contribuții sociale obligatorii: 300 de lei pentru 1 ianuarie-30 iunie 2026, respectiv 200 de lei pentru 1 iulie-31 decembrie 2026.

La vechiul nivel brut, calculul cu facilitatea din primul semestru ducea la un venit net de 2.574 de lei. Pentru angajator, cheltuiala salarială completă era de 4.134 de lei. După majorare și schimbarea facilității, costul complet ajunge la 4.418 lei, cu 284 de lei mai mult decât costul indicat pentru nivelul anterior al salariului minim.

Facilitatea fiscală depinde de condiții îndeplinite împreună

Pentru a verifica dacă te încadrezi, urmărește aceste condiții cumulative din ordonanță:

Lucrezi prin contract individual de muncă, cu normă întreagă, iar facilitatea se aplică la locul de muncă unde ai funcția de bază.

Salariul de bază brut înscris în contract este egal cu minimul legal al lunii pentru care primești venitul. La această verificare nu se adaugă sporurile sau alte adaosuri.

Venitul brut lunar relevant, obținut prin același contract, nu depășește 4.300 de lei inclusiv în primul semestru, respectiv 4.600 de lei inclusiv în al doilea semestru.

La verificarea plafonului de venit nu se iau în calcul tichetele de masă, voucherele de vacanță și indemnizația de hrană, după caz, acordate potrivit legii. Plafonul se referă la veniturile din salarii și cele asimilate salariilor pentru aceeași lună.

Facilitatea este prevăzută la articolul III din OUG nr. 89/2025, publicată în Monitorul Oficial nr. 1203/2025.

Suma netaxabilă se ajustează dacă lucrezi doar o parte din lună

Calculul ține cont și de perioada pentru care primești salariul. Ordonanța prevede diminuarea sumei fără taxe în funcție de:

Perioada din lună în care salariul de bază sau solda din contract ori din raportul de serviciu rămâne la nivelul minim legal.
Data angajării, atunci când începi munca la un salariu sau o soldă egală cu minimul legal.
Fracțiunea de lună pentru care sunt determinate veniturile salariale și cele asimilate acestora.
Data încetării contractului de muncă sau a raportului de serviciu.

Dacă începi sau închei un contract în cursul lunii, verificarea perioadei lucrate face parte din verificarea sumei netaxabile aplicate salariului tău.

Despre aprobarea majorării, Petre-Florin Manole, ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, a declarat în comunicatul ministerului: „Am luptat pentru creșterea salariului minim pentru că știu că, pentru sute de mii de români, acesta nu este doar un indicator economic, ci venitul de care depinde viața de zi cu zi. Vorbim despre oameni care muncesc cinstit și care merită să trăiască cu demnitate din munca lor. Majorarea salariului minim înseamnă mai multă siguranță, o putere de cumpărare mai mare și o barieră împotriva abuzurilor și a muncii la negru. Am susținut această măsură pentru că eu cred că munca trebuie respectată, nu exploatată. Iar rolul nostru este să fim de partea celor care muncesc, să le oferim protecție și șansa la un trai mai bun.”

Raportul pornește de la răspunderea extinsă a producătorului în cazul ambalajelor. Sistemul a fost introdus în 2007-2008, după transpunerea Directivei 94/62/CE, referitoare la ambalaje și deșeurile acestora. Ulterior, a fost armonizat cu Directiva 2008/98/CE, referitoare la deșeuri.

Directiva (UE) 2025/1892 obligă statele să instituie pentru textile scheme de răspundere extinsă a producătorului, prin care producătorii participă la gestionarea deșeurilor rezultate din produsele lor. Termenul de transpunere în legislația națională este 17 iunie 2027, iar calendarul prevede funcționarea sistemului până în 2028. Raportul descrie pregătirile necesare pentru respectarea acestui termen: „Modele de Guvernanță pentru Circularitatea Textilelor în România”

Ionuţ Georgescu a mai declarat: „Provocarea nu este doar transpunerea directivei, ci construirea unui sistem aplicabil în practică – cu costuri realiste, infrastructură și reguli, într-un cadru predictibil, care să permită planificare și investiții pe termen de trei-cinci ani”.

Între 75% și 80% din deșeurile textile ajung amestecate cu deșeurile municipale. Raportul semnalează și amploarea depozitării ilegale și a arderii necontrolate. România trebuie să colecteze separat textilele, potrivit ZF.ro.

Același raport arată că sistemul existent de trasabilitate, SIATD, nu este adaptat fluxurilor textile și va trebui extins. România are unele dintre cele mai scăzute rate de reciclare a deșeurilor textile din Uniunea Europeană, o infrastructură insuficientă pentru colectarea lor separată și nu are un cadru legislativ specific pentru răspunderea extinsă a producătorului în acest sector.

România generează anual, potrivit estimărilor, 160.000 de tone de deșeuri textile și reciclează sau reutilizează sub 6-10% din acestea. Raportul „Modele de Guvernanță pentru Circularitatea Textilelor în România”, realizat de Asociația Planeta Verde și FEPRA Group, arată că nu există statistici centralizate despre textilele puse pe piață și niciun organism funcțional specializat care să preia responsabilitățile producătorilor pentru aceste deșeuri.