Irina Bulmaga, cea mai bine clasată șahistă din România și locul 51 mondial FIDE, vorbește deschis despre o realitate a sportului de performanță: lipsa unei susțineri financiare stabile. Deși este o campioană, ea spune că ar fi mulțumită cu un venit comparabil cu salariul mediu pe economie pentru a-și putea continua cariera.

Paradoxul este cu atât mai mare cu cât șahul nu este un sport de nișă. Potrivit Știrile ProTV, care citează date INS din 2024, la Federația Română de Șah erau înscriși 19.860 de jucători. Este al treilea sport din România ca număr de legitimați, după fotbal (190.000) și baschet (41.470), depășind sporturi precum handbalul (12.282) sau karatele (15.261).

„Aș fi mulțumită și cu salariul mediu pe economie”

Majoritatea câștigurilor pentru șahiștii profesioniști vin din premii la turnee, sponsorizări sau sprijinul cluburilor, surse care nu oferă predictibilitate. Irina Bulmaga consideră că o susținere minimă, garantată, ar schimba complet perspectiva tinerelor jucătoare.

„Ar trebui să se ajungă la o formulă astfel încât jucătoarele din lotul național, care participă, care semnăm câte un contract, dar și participăm an de an, într-un an la olimpiadă, într-un an la Campionatului European pe echipe, să avem un venit stabil care să fie comparabil cu un salariu normal, nici să nu zic unul foarte bun. Da, să fie măcar salariul mediu pe economie. Atunci lucrurile asta complet diferite, adică cariera asta ar avea mai mult sens pentru fetele tinere care practic se lasă la un moment așa doar pentru că nu au nicio susținere”, a declarat șahista.

Ea a adăugat că, spre deosebire de țări precum Polonia, unde medaliații la competiții majore primesc o rentă viageră, în România acest lucru nu este posibil pentru șahiști. Deoarece șahul nu este sport olimpic, jucătorii nu au dreptul la acest beneficiu, indiferent de performanțele obținute pentru țară.

„Viața mea înseamnă șah”

Născută pe 11 noiembrie 1993 la Chișinău, Irina a început să joace șah de mică, îndrumată de bunicul ei. A reprezentat Republica Moldova până în 2009, când a decis să concureze pentru România. Spune că viața ei se confundă cu sportul pe care îl practică.

„În mod logic ar trebui să existe viață după șah, însă încă nu am ajuns la momentul ăla, practic viața mea înseamnă șah într-un fel sau altul”, mărturisește ea. Succesele timpurii au fost motorul care a împins-o înainte: „Rezultatele bune dintotdeauna m-au inspirat și cumva m-au motivat să mă antrenez mai mult, să merg mai departe”.

Dacă ar putea să-i ofere un sfat variantei sale mai tinere, acesta ar fi legat de gestionarea presiunii. „Probabil ar fi să nu investesc atâtea emoții în fiecare partidă, să mă uit la tot, la fiecare rundă, la fiecare concurs cu mai mult calm, deși am impresia că asta era exact ceea ce îmi spuneau ai mei atunci”, a explicat Bulmaga. Cel mai prețios sfat primit de la un antrenor a fost: „Să cred tot timpul în șahul meu și să nu am momente din astea în care am dubii în legătură cu felul meu de a juca sau cu felul meu de a fi ca și jucătoare”.

Momente critice și provocări

Deși a obținut medalia de argint la Campionatul European din 2025, cel mai bun rezultat din istoria României la această competiție, drumul Irinei a avut și momente dificile. Unul dintre ele a fost la finalul junioratului, la 20 de ani.

„Au fost anumite momente critice, probabil primul a fost când am terminat junioratul în șah, la noi, junioratul se termină la 20 de ani, practic, odată cu ultimul campionat mondial până în 20, unde am condus pe toată durata concursului, iar apoi în ultimele trei runde am avut un colaps și am rămas chiar și fără medalie”, își amintește ea. A urmat o perioadă de dubii, dar a reușit să o depășească.

Într-un mediu dominat de bărbați, a simțit uneori presiuni suplimentare. „Da, există anumite momente în care poate ar fi mai simplu să fii bărbat, însă poate unii jucători profesioniști ar zice exact inversul. Au fost momente în care nu m-am simțit confortabil sau momente în care mi-aș fi dorit ca lucrurile să arate altfel, să fie altfel. Însă acum pot să spun că lucrurile tot se schimbă mult spre bine”, a precizat campioana, care urmează să joace la Campionatul României în competiția Open, alături de bărbați.

Cum schimbă Inteligența Artificială jocul

Tehnologia modernă transformă și lumea șahului. Irina Bulmaga observă o tendință către competițiile cu un ritm mai rapid, unde pregătirea individuală devine mai puțin relevantă, iar creativitatea pe tablă contează mai mult.

„E o întrebare pe care și-o pun mulți șahiști și deja se observă anumite schimbări în felul în care evoluează șahul, în sensul că mulți organizatori preferă să facă concursuri cu tempo mai rapid de joc”, explică ea. O altă direcție este șahul freestyle sau Fischer Random, unde poziția pieselor este aleatorie, anulând pregătirea tradițională.

În opinia sa, AI-ul poate fi și un instrument benefic. „Dacă acest rol o să fie preluat de AI, practic orice jucător care chiar să zicem nu are posibilități financiare sau de alt tip de angaja antrenori foarte buni care să-l ajute în acest proces, o să aibă posibilitatea să se pregătească foarte bine cu ajutorul AI. Deci în principiu mi se pare mai degrabă un lucru bun pentru șah decât un lucru prost”, a conchis Irina Bulmaga.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaCum alegi gelul de curățare după tipul de ten. Ingredientele pe care le recomandă un dermatologFinanciarulServerele de e-mail Zimbra sunt atacate de hackeri, iar DNSC cere măsuri urgenteNews24Marius Șumudică s-a temut de ratări în victoria CFR Cluj cu FC Botoșani, scor 3-1Dolce SportLautaro Martinez aduce remiza pentru Interul lui Chivu, 2-2 cu AS RomaGetPonyUn Maserati GranCabrio a ieșit de pe Transfăgărășan și s-a oprit într-o râpă, fără victimeBravonetAlexandru Ciucu a apărut cu patru „muze” la petrecerea VIVA și a vorbit despre Alina Sorescu și fiicele lor