Angajații români vor avea, în medie, cu 5% mai mulți bani în buzunar la finalul lui 2026, chiar și după ce scădem inflația. Vestea bună vine, însă, cu un asterisc: ritmul de creștere încetinește față de 2025, iar majorările nu se vor simți la fel în toate buzunarele. În timp ce angajații cu sindicate puternice și cei din industrii competitive ar putea vedea creșteri nominale de până la 9%, alții se vor lupta cu o economie care trage frâna de mână, presată de un deficit uriaș și de costuri tot mai mari pentru companii. Totul, într-un an care a început surprinzător de bine pentru bugetul de stat, dar care ascunde provocări majore.

Cifrele de pe fluturașul de salariu

Analiștii de la Mercer, o importantă firmă de consultanță, au pus cap la cap planurile a 435 de angajatori din 15 industrii diferite. Concluzia lor este că majorarea salarială medie, la nivelul întregii piețe private, se va situa în jurul a 6%. Este o creștere mai modestă comparativ cu cea din 2025, semn că firmele devin mai precaute. Acolo unde sindicatele au un cuvânt greu de spus, negocierile ar putea împinge majorările până spre 9%.

Pentru a înțelege ce înseamnă asta pentru puterea de cumpărare, trebuie să ne uităm la prognoza de inflație. Banca Națională a României estimează că, spre finalul anului 2026, rata anuală a inflației va coborî la 3,7%, conform celor mai recente rapoarte oficiale. Un calcul simplu arată că, pentru majoritatea angajaților, creșterea reală va fi de fapt de circa 2,3%. Doar cei din categoriile mai norocoase, cu majorări de 9%, se vor apropia de pragul de 5% putere de cumpărare în plus. La baza piramidei, o creștere este deja certă: din iulie, salariul minim pe economie va urca de la 4.050 de lei la 4.325 de lei brut, aducând un plus de 4,8% în contul angajaților, care vor primi net aproape 2.700 de lei.

De ce încetinește motorul economic?

Prudența companiilor nu este nejustificată. Economia dă semne de oboseală, cu o creștere prognozată a fi „firavă”. Alexandra Smedoiu, economist, explică tabloul complet: „Pentru anumite companii, poate să fie o creștere semnificativă a costului cu forța de muncă. Asta într-o perioadă în care se pune foarte multă presiune pe costuri. Este o perioadă dificilă pentru mediul de afaceri, pentru că dacă consumul scade, veniturile scad, atunci costurile trebuie ținute sub control”.

Marea problemă a României rămâne deficitul bugetar, care se anunță a fi și în 2026 mult peste țintele europene, probabil depășind 6% din PIB. Economistul Christian Năsulea avertizează asupra consecințelor: „Ca să scazi deficitul, duci la reducerea banilor care intră în economie, deci o scădere a consumului, deci o scădere a ritmului de creștere economică”. Această presiune se vede și în coaliția de guvernare, unde președintele social-democrat Sorin Grindeanu a avertizat că bugetul nu va fi votat fără propunerile partidului său, iar proiecte cheie de ordonanță pe teme fiscal-bugetare au fost scoase de pe agenda guvernului, semnalând tensiuni și incertitudine.

Câștigători, pierzători și o imagine contradictorie

Studiul Mercer nu numește explicit sectoarele câștigătoare, dar indică o tendință clară: companiile mari, cu sindicate puternice, vor oferi cele mai consistente majorări. În schimb, există domenii care se confruntă cu probleme grave. Sectorul agricol este un exemplu perfect al acestor contraste. În timp ce ministrul Agriculturii, Florin Barbu, declara recent că „România a devenit grânarul Europei”, Asociația Producătorilor de Carne de Porc trage un semnal de alarmă sumbru: jumătate dintre fermele de porci riscă falimentul până la vară, strivite de costuri și de un preț de vânzare nesustenabil.

Pe fondul acestor vești amestecate, angajatorii caută și alte metode pentru a-și păstra oamenii. O soluție tot mai populară este acordarea de beneficii extra-salariale. De pildă, numărul zilelor de concediu a crescut semnificativ. De la minimul legal de 20 de zile, media în mediul privat a ajuns acum la 27 de zile de odihnă pe an.

Efectul pe termen lung: pensia Pilon 2 și bursa

Orice creștere salarială, oricât de modestă, are un impact pozitiv care se va vedea peste ani. Contribuțiile la bugetul de stat cresc, dar la fel se întâmplă și cu sumele care intră în conturile private de pensii Pilon 2. Peste 8,4 milioane de români au acumulat în aceste conturi o sumă totală de 195 de miliarde de lei, cu aproximativ 30% mai mult față de 2024. În medie, fiecare participant are în cont aproape 23.100 de lei.

O parte din acești bani sunt investiți la Bursa de Valori București, care a avut un an 2025 excepțional, depășind pentru prima dată în istorie o capitalizare de 500 de miliarde de lei. Performanța bună a bursei se traduce direct în câștiguri mai mari pentru viitorii pensionari. Chiar dacă pe termen scurt creșterea puterii de cumpărare este limitată, pe termen lung, fiecare leu în plus la salariul brut contribuie la o bătrânețe mai sigură.

Anul 2026 a început, paradoxal, cu un excedent bugetar de 850 de milioane de lei în ianuarie, prima lună pe plus din 2019 încoace, datorită unor venituri mai mari cu 18%. Acest start promițător este însă umbrit de provocările macroeconomice. Anul se conturează astfel ca unul al contrastelor: o creștere salarială reală, dar modestă, bucurie pentru unii angajați și incertitudine pentru multe companii, prinse între promisiunile de la guvern și realitatea cifrelor.