Miranda Priestly. Replicile acide din Diavolul se îmbracă de la Prada

Pregătește-te, pentru că Miranda Priestly se întoarce! Personajul iconic interpretat magistral de Meryl Streep în „Diavolul se îmbracă de la Prada” revine, iar noi ne amintim de ce am ajuns să o iubim, în ciuda replicilor ei tăioase. Să fim sincere, cine nu și-a dorit măcar o dată să aibă curajul și atitudinea ei, chiar și pentru o zi?

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Lecția despre puloverul albastru

Probabil cel mai memorabil moment din filmul original (lansat, îți vine să crezi?, în 2006) este monologul despre puloverul albastru al lui Andy. Când Andy, personajul interpretat de Anne Hathaway, chicotește în timpul unei ședințe, crezând că două curele albastre sunt identice, Miranda îi oferă o lecție de modă pe care nimeni nu o va uita. Și o face cu un dispreț elegant, dar usturător.

„Te duci în dulapul tău și alegi, nu știu, acel pulover albastru diform, de exemplu, pentru că încerci să spui lumii că te iei prea în serios ca să-ți pese de ce pui pe tine, dar ceea ce nu știi este că acel pulover nu este doar albastru, nu este turcoaz, nu este lapis, este de fapt cerulean. Ești, si complet inconștientă de faptul că, în 2002, Oscar de la Renta a creat o colecție de rochii cerulean, și apoi cred că a fost Yves Saint Laurent, nu-i așa, cel care a prezentat jachete militare cerulean. Apoi, cerulean a apărut rapid în colecțiile a opt designeri diferiți. Apoi s-a filtrat prin marile magazine și s-a scurs în vreun colț tragic de modă casual de unde, fără îndoială, l-ai pescuit dintr-un coș de reduceri. Totuși, acel albastru reprezintă milioane de dolari și nenumărate locuri de muncă, și este oarecum comic cum crezi că ai făcut o alegere care te exceptează de industria modei, când, de fapt, porți un pulover care a fost selectat pentru tine de oamenii din această cameră… dintr-o grămadă de ‘chestii’.”

Când timpul este mai prețios decât scuzele

Miranda Priestly nu are timp de pierdut. Nici cu explicații, nici cu scuze, nici cu mișcări lente. Iar când asistenta ei, Emily, are o urgență medicală și trebuie să reprogrameze o întâlnire, Miranda nu vrea să audă detalii. Răspunsul ei este scurt și la obiect: „Poveștile incompetenței tale nu mă interesează.”

La fel de puțină răbdare are și cu Andy, când aceasta caută ceva în geantă. Te-ai simțit vreodată presată de șeful tău? Ei bine, probabil nu la acest nivel. Replica Mirandei este de pus în ramă: „Te rog, mișcă-te în ritm de melc. Știi cât de mult mă încântă asta.” Într-o retrospectivă publicată recent de Hollywoodreporter, aceste momente sunt reamintite ca fiind definitorii pentru un personaj care a redefinit conceptul de „șefă exigentă”.

Și, fireste cine poate uita reacția ei la o propunere pentru ediția de primăvară a revistei?

„Florale? Pentru primăvară? Inovator.”

Simpatie zero, eficiență maximă

Dacă sperai la o urmă de empatie din partea ei, mai bine renunți. Când Emily se îmbolnăvește de gripă chiar înainte de un eveniment important, Miranda nu arată nicio compasiune. Ba chiar o descrie pe asistenta bolnavă într-un mod de-a dreptul crud, explicând de ce Andy trebuie să meargă în locul ei: „Doar atunci când prima asistentă nu a decis să devină un incubator de ciumă virală.”

Nici modelele nu scapă de ochiul ei critic. La o prezentare pentru o nouă campanie, verdictul ei este necruțător: „Am cerut un look proaspăt, atletic, zâmbitor. Ea mi-a trimis un model murdar, obosit și cu burtă.” Iar când cafeaua ei întârzie, întrebarea pe care i-o pune lui Emily despre Andy este de-a dreptul șocantă: „Există vreun motiv pentru care cafeaua mea nu este aici? A murit sau ceva de genul?”

„Aceea nu a fost o întrebare”

Unul dintre secretele puterii Mirandei este că nu lasă niciodată loc de interpretări. Când îi spune lui Andy, la primul interviu, că „nu are niciun simț al modei”, Andy încearcă să se apere. Dar este oprită imediat. „Nu, nu. Aceea nu a fost o întrebare.”

Iar când Andy încearcă să pună întrebări pentru a clarifica o sarcină, este respinsă cu aceeași răceală: Miranda îi spune să plictisească pe altcineva cu întrebările ei. Dar poate cea mai emblematică replică, cea care încheie orice discuție și semnalează că audiența s-a terminat, este și cea mai simplă. Două cuvinte care spun totul.

„Asta e tot.”