Un raport A/G trecut cu roșu pe buletinul de analize nu stabilește singur un diagnostic. CSID explică faptul că este raportul dintre albumină și globuline, două categorii importante de proteine din sânge. O valoare modificată poate orienta medicul către investigații suplimentare, dar nu spune, de una singură, care este cauza.

Ce măsoară raportul A/G

Albumina este produsă de ficat. Ea contribuie la menținerea lichidului în interiorul vaselor de sânge și transportă anumite substanțe prin organism.

Globulinele formează un grup mai larg de proteine. Unele sunt produse de ficat, iar altele participă la funcționarea sistemului imunitar. Prin urmare, raportul A/G poate oferi indicii în evaluarea ficatului, rinichilor, stării nutriționale și a unor aspecte ale sistemului imunitar.

Când poate fi scăzut

Un raport A/G mic apare dacă albumina este redusă, dacă globulinele sunt crescute sau dacă ambele modificări sunt prezente.

Printre situațiile în care poate fi întâlnit se numără:

  • unele boli ale ficatului, inclusiv ciroza;
  • afecțiuni renale;
  • infecții sau inflamații;
  • anumite boli autoimune;
  • probleme nutriționale;
  • unele afecțiuni ale sistemului imunitar.

Albumina poate scădea fie pentru că ficatul nu produce suficientă proteină, fie pentru că organismul pierde proteine. În unele boli renale, pierderea se poate produce prin urină. Globulinele pot crește în timpul unor infecții sau inflamații și în anumite boli autoimune.

Când poate fi crescut

Un raport A/G crescut este mai puțin frecvent și poate apărea atunci când globulinele sunt prea puține în raport cu albumina.

Printre cauzele posibile se află anumite tulburări genetice și unele boli hematologice. Deshidratarea poate crește nivelul albuminei și, prin urmare, poate modifica raportul.

Rezultatul trebuie citit împreună cu celelalte analize și cu starea generală de sănătate, nu separat.

De ce poate recomanda medicul analiza

Medicul poate verifica proteinele din sânge dacă apar simptome sau alte rezultate de laborator care sugerează o problemă hepatică, renală ori imunologică. Printre semnele relevante se numără:

  • oboseală persistentă;
  • scădere inexplicabilă în greutate;
  • lipsa poftei de mâncare;
  • umflarea picioarelor, gleznelor sau abdomenului;
  • îngălbenirea pielii sau a ochilor;
  • sânge în urină.

Care este valoarea normală

Nu există un singur interval valabil pentru toate laboratoarele. Valorile de referință pot varia în funcție de metoda folosită și de laboratorul care efectuează analiza.

În general, raportul A/G este considerat normal când este puțin peste 1. Pentru interpretare, reperul principal rămâne intervalul de referință tipărit pe propriul buletin de analize.

Ce investigații pot urma

Un rezultat ieșit din interval nu confirmă automat o boală și nici nu indică, singur, o afecțiune gravă. Medicul îl corelează cu valorile albuminei, globulinelor și proteinelor totale, precum și cu simptomele și istoricul medical.

În funcție de context, poate recomanda investigații pentru funcția ficatului și a rinichilor sau electroforeza proteinelor serice. Aceasta oferă informații suplimentare despre diferitele tipuri de globuline.

Pe scurt, raportul A/G este un punct de plecare pentru interpretare, nu o concluzie medicală în sine.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră