Un suflu nou pentru victimele violenței domestice. Poate, în sfârșit, unul real. Parlamentul a avizat favorabil un proiect de lege cu măsuri dure, gândite să ofere protecție pe termen lung. Piesa de rezistență? Ordine de protecție valabile până la doi ani. Dar asta nu e tot, relatează Mediafax.
Proiectul legislativ, care așteaptă acum doar votul final în Camera Deputaților, vine la pachet cu obligații clare pentru autorități și sancțiuni care ustură la buzunar pentru agresori. O premieră absolută este recunoașterea oficială a alcoolului drept factor de risc ce necesită tratament, o realitate ignorată până acum în lege.
Protecție extinsă pentru victime. Ce se schimbă, concret?
Elementul central este clar: extinderea ordinului de protecție. Instanțele primesc puterea de a emite ordine valabile până la 24 de luni. O diferență uriașă față de ce era până acum. Măsura vizează în special recidiviștii și le oferă victimelor un răgaz vital. Timp prețios pentru a-și reface viața, departe de frică.
Și autoritățile locale sunt puse la treabă. Gata cu pasivitatea. Proiectul le obligă să acționeze. Concret, asistența socială trebuie să sune victima în maximum trei zile de la emiterea ordinului. Iar cu 14 zile înainte ca acesta să expire, au obligația să o informeze că poate cere prelungirea. O plasă de siguranță binevenită.
Accesul la justiție e simplificat. Victima nu mai e legată de un singur loc. Poate depune cererea la judecătoria de domiciliu sau la cea din zona agresiunii. O flexibilitate mică pe hârtie, dar care poate schimba totul într-un moment de criză.
Agresorii, puși la plată și la psiholog. Amenzi de până la 10.000 de lei
Legea se uită și la agresor. Nu doar pentru a-l pedepsi, ci pentru a-l schimba. Sau, măcar, pentru a-l forța să încerce. Instanța va putea impune consiliere psihologică obligatorie. Pentru a se asigura că nu e doar o bifă pe o listă, legea introduce și mecanisme clare de verificare, cu raportări periodice la poliție.
Dar dacă agresorul sfidează instanța și sare peste consiliere? Aici intervine lovitura la buzunar. Surprinzător sau nu, amenzile sunt serioase: între 5.000 și 10.000 de lei pentru cine nu se prezintă la ședințe. Un preț piperat pentru aroganță.
Viteza de reacție devine esențială. Hotărârile judecătorești trebuie comunicate instituțiilor competente în maximum cinci ore de la pronunțare. Gata cu așteptarea.
Alcoolul, recunoscut oficial ca factor de risc. O premieră în lege
Aici apare poate cea mai importantă noutate. Un amendament care lovește direct într-o cauză majoră a violenței: alcoolul. E o recunoaștere a unei realități pe care mulți o știau, dar legea o ignora. Când judecătorul identifică alcoolul ca factor de risc, va putea obliga agresorul să urmeze programe de tratament pentru dependență.
„Consumul de alcool reprezintă, în numeroase situații, un factor major de risc, iar acest amendament permite instanței să dispună programe specializate pentru tratarea dependenței de alcool, atunci când acest factor este identificat ca risc, integrând pentru prima dată prevenția reală în arhitectura juridică a protecției”, a explicat fostul ministru al justiției, Alina Gorghiu.
Legea e bună, dar cine o aplică? Marea provocare: banii și coordonarea
Pe hârtie, totul arată perfect. Chiar Alina Gorghiu a amintit că România are deja o legislație considerată bună, lăudată internațional prin mecanismul GREVIO. Dar diavolul stă în detalii. Și, mai ales, în bani.
Eficiența lor „va depinde de finanțarea serviciilor pentru victime și de o coordonare reală între poliție, instanțe, autorități locale și servicii sociale”, a adăugat Gorghiu. Aici e marea provocare. Fără resurse și o colaborare impecabilă între instituții, legea, oricât de bună, riscă să rămână doar un text frumos. Acum, totul depinde de votul final al deputaților.
