Familia poate fi iubitoare, enervanta și complicata, uneori lasandu-ne cu traume profunde pe care le purtam în viata de adult. Și exact asta exploreaza regizorul francez Christophe Honore în noul sau film, „Orange-Flavoured Wedding” (Mariage au gout d’orange), care aduce pe ecrane nume mari precum Adele Exarchopoulos, Vincent Lacoste și Paul Kircher.

Stim cu toate ca reuniunile de familie nu sunt mereu doar zambete și poze perfecte. De câte ori nu te-ai trezit la o nunta sau o aniversare navigand printre tensiuni vechi și secrete nespuse? Aici intervine miza acestei pelicule. Ne arata cum durerea se imparte, cum ne vindecam impreuna și de ce legaturile de sange ne definesc, fie ca vrem sau nu. Sa fim sincere, o astfel de poveste ne ajuta sa ne intelegem mai bine propriile dinamici de acasa și sa privim cu mai multa blandete spre trecut.

O poveste despre legaturi și vindecare

'Jim Queen' film still

Intr-un articol recent semnat de Hollywoodreporter sunt detaliate culisele acestei productii, ce va avea premiera mondiala în programul Cannes Premiere miercuri, 20 mai. Honore, cunoscut pentru pelicule precum „Marcello Mio” sau „The Beloved”, a scris și regizat filmul, colaborand din nou cu actori pe care ii cunoaste bine, iar montajul este semnat de Chantal Hymans, cu Jeanne Lapoirie la imagine.

Cum arata sinopsisul oficial? „Familia Puig are șapte copii. Și astazi este nunta celui mai mic: Jacques. Este martie 1978 în suburbiile orasului Nantes. Tatal nu participa la nunta; a fost alungat din familie. Fratii și surorile, însă, sunt toti acolo, fericiti sa se reuneasca. Jacques se casatoreste cu Martine. Pentru amandoi, este o casatorie din dragoste. Dar poate iubirea sa vindece ranile copilariei?”

Iar regizorul simte o conexiune profunda cu povestea. „Simt ca și cum as fi stiut acest film toata viata mea. Ca un prieten vechi a carui față și voce imi sunt familiare. Chiar și inainte de a-l filma, era deja acolo, difuzat prin fiecare carte pe care am scris-o, prin fiecare film pe care l-am facut. Nu simt ca l-am regizat, ci mai degraba ca l-am dezvaluit,” explica el.

Cum ne influenteaza emotiile celorlalti

Hope, (aka HOPEU), 2026.

Ti s-a intamplat vreodata sa preiei emotia celor din jur fara sa vrei? Filmul fix asta surprinde cu o naturalete dezarmanta. „Emotiile trec de la o persoană la alta, schimbandu-se, transformandu-se, conectand la fel de mult pe cat fractureaza.”

Desi pare o poveste cat se poate de personala, autorul pune limite clare intre viata sa și scenariu. „Este adevarat ca stiu bine aceasta familie. Nu exista niciun personaj în acest film a carui data de nastere sa nu o stiu, și pentru unii, a caror data de deces sa nu o stiu nici pe aceasta,” marturiseste el. „Dar încă ezit sa numesc acest film autobiografic. În primul rand, pentru ca acest film nu este despre mine, ci despre un grup de oameni despre care nu pretind ca stiu tot adevarul. În al doilea rand, pentru ca am scris un scenariu care, pe parcursul unei singure zile, le permite acestor oameni sa traiasca o viata care scapa amintirilor mele.”

Despre lucrul cu actorii (printre care se numara și Nadia Tereszkiewicz, Alban Lenoir, Myriem Akheddiou, Noee Abita, Xavier Lacaille, Saadia Bentaieb, Victoire Du Bois, Jules Sagot, Joann Brezot, Prune Bozo, Ji-Min Park și Andranic Manet): „Acesta a fost unul dintre obiectivele initiale ale acestui proiect: sa adun o trupa de tineri actori pe care sa ajung sa-i cunosc,” spune Honore. „Am cautat sa aduc impreuna un grup de oameni foarte diferiti care erau, intr-un sens, uniti de afectiunea pe care o simteam pentru ei. Inainte de filmare, am repetat putin impreuna. Le-am spus povestea familiei mele. I-am învățat dansuri de societate: Paso Doble, Tango…”

Numai ca pe platou, lucrurile au luat o turnura independenta. „Pe platou, i-am lasat sa-și traiasca propriile vieti,” adauga el. „Decisesem ca orice ar face, acum stiau mai multe despre personajele lor decat mine.”

Semnificatia ascunsa a titlului

Noul film cu Adele Exarchopoulos exploreaza traumele de familie. Premiera are loc la Cannes - imagine 3

„Am vrut ca accentul sa fie pe modul în care emotiile curg intre membrii unui grup, cum durerea unui personaj este imbratisata de intregul grup. Acelasi lucru este valabil și pentru iubire și violenta,” explica el. „Ceea ce m-a interesat a fost sa ma concentrez constant pe modul în care personajele tes și retes legaturile care ii unesc. Aceasta familie este marcata de tragedie. Copilaria lor prevesteste catastrofele vietilor lor de adulti, dar ei persevereaza în ciuda a tot; sunt viteji și curajosi, impreuna. Atunci când sunt separati unii de altii, soarta ii loveste.”

Titlul filmului face referire la o bautura americana cu aroma de portocale și la moartea cantaretului francez Claude Francois. „S-a intamplat ca în dupa-amiaza nuntii unchiului meu Jacques, sa auzim vestea mortii lui Claude Francois,” isi aminteste regizorul. „De atunci, ori de câte ori aud unul dintre cantecele lui, sau beau bautura cu aroma de portocale mentionata în film, intreaga mea copilarie în acea familie imi revine în minte. Nu am realizat la acea vreme, dar acea familie era deja pe punctul de a disparea. Cantecele lui Claude Francois fac parte din vietile multor familii franceze; ele este o amintire care este atat intima, cat și universala. Sper ca ele sunt, la fel ca acest film, atat reconfortante, cat și un semn al unui lumi care a disparut.”

Vanzarile internationale ale filmului sunt gestionate de Pyramide International, urmand sa aflam în curand datele de distributie europeana. Până când filmul va ajunge în cinematografele de la noi, poti gandi la propria dinamica de familie și la micile traditii sau melodii care va aduc impreuna la masa, chiar și dupa ani de zile.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră