Aproape fiecare angajat din România simte presiunea: fără competențe de inteligență artificială, riști să devii irelevant. Percepția că peste 90% dintre salariați au nevoie urgentă de adaptare e mai mult decât o panică nefondată, ci reflectă o realitate haotică. Un nou raport KPMG arată că România se numără printre liderii regionali la adoptarea uneltelor AI la locul de muncă. Problema? Majoritatea le folosesc fără niciun fel de training, pe cont propriu și fără plasă de siguranță, expunând companiile la riscuri uriașe de securitate și dezinformare. Este un entuziasm periculos, care adâncește prăpastia dintre tehnologia folosită și competențele necesare pentru a o stăpâni.
Val de adopție, deșert de competențe
Angajații români, alături de cei din Polonia și Slovenia, sunt în fruntea plutonului din Europa Centrală și de Est când vine vorba de utilizarea AI în activitatea profesională. Studiul realizat de KPMG pe un eșantion de peste 6.000 de respondenți din regiune, inclusiv România, confirmă apetența pentru noua tehnologie. Beneficiile sunt evidente pentru oricine le folosește: 77% menționează accesul îmbunătățit la informații și eficiența crescută, iar 76% se bucură de reducerea sarcinilor repetitive. Practic, AI-ul promite să ne facă munca mai ușoară și mai rapidă.
Doar că acest val de adopție vine cu un cost ascuns. Mai puțin de unul din trei utilizatori din regiune a parcurs vreun program de instruire legat de inteligența artificială. Această discrepanță este o bombă cu ceas. Angajații se bazează masiv pe platforme externe, gratuite, în detrimentul soluțiilor oferite și controlate de angajator. Fenomenul crește exponențial riscul ca date sensibile ale companiei să ajungă în sisteme publice, fără niciun control. Între 20% și 30% dintre angajații din România, Polonia și Slovenia recunosc că încarcă ocazional date ale firmei pe astfel de platforme sau că folosesc rezultatele generate de AI fără o verificare adecvată.
Frica de înlocuire și anxietatea generală
Teama că un algoritm îți va lua locul de muncă este palpabilă, deși încă moderată la nivel de regiune. Aproximativ 31% dintre angajații din Europa Centrală și de Est se tem că AI le-ar putea înlocui rolul actual. Optimismul este și mai redus: doar 21% cred că tehnologia va crea mai multe locuri de muncă decât va distruge. Această atitudine precaută este confirmată și de studii la nivel global. O analiză a Pew Research Center arată că peste jumătate dintre angajați (52%) sunt îngrijorați de viitorul AI la muncă, în timp ce entuziasmul este prezent la mai puțin de o treime (29%).
Cifrele devin și mai clare când angajații sunt întrebați despre propriul viitor. Doar 6% cred că AI le va aduce mai multe oportunități de carieră pe termen lung. În schimb, o treime (32%) se așteaptă la mai puține șanse de avansare. Interesant este că tinerii, deși mai deschiși la nou, resimt cel mai puternic presiunea. 40% dintre angajații cu vârste între 18 și 29 de ani se declară „copleșiți” de ritmul schimbărilor, un procent semnificativ mai mare decât în rândul colegilor mai în vârstă.
Reglementare? Ce e aia?
În timp ce angajații și companiile experimentează pe furiș cu unelte puternice, cadrul legal bate pasul pe loc sau este complet ignorat. Un procent uriaș, de 89% dintre respondenții din regiune, declară că nu sunt familiarizați cu reglementările existente privind inteligența artificială. Paradoxal, România înregistrează cel mai ridicat nivel de conștientizare din regiune, ceea ce arată doar cât de jos este ștacheta pentru toată lumea. Când vine vorba de încredere, angajații privesc spre organismele internaționale, nu spre guvernele naționale, pentru a asigura o dezvoltare sigură și coerentă a tehnologiei.
„Această ezitare ar trebui să determine organizațiile să pună oamenii în centrul eforturilor de transformare digitală. Automatizarea trebuie însoțită de inițiative de recalificare, comunicare clară și exemple practice de utilizare a AI în sectoare specifice.” – Andrzej Gałkowski, Partener, Head of AI în KPMG Polonia și CEE
Soluția nu stă în interzicerea tehnologiei, ci în gestionarea ei responsabilă. Companiile sunt chemate să treacă de la o politică a struțului la o strategie proactivă. Asta înseamnă politici interne clare privind utilizarea AI, investiții în soluții securizate și, mai ales, programe de training pentru angajați. Un dialog transparent despre oportunitățile, dar și despre limitele inteligenței artificiale, este singura cale prin care teama se poate transforma în implicare. Altfel, decalajul dintre percepția nevoii de competențe și realitatea pregătirii precare se va adânci, lăsând în urmă atât angajați, cât și companii întregi.
