Lintița de apă a fost aprobată ca aliment în UE. Poate intra în paste, pesto și sosuri

Lintița de apă, planta verde cunoscută popular drept „iarba rațelor”, poate fi folosită în alimente produse și comercializate în Uniunea Europeană. Comisia Europeană a aprobat includerea ei pe lista alimentelor permise, iar pentru tine detaliul concret este simplu: o poți întâlni ca ingredient în paste, pesto și alte sosuri sau ca înlocuitor pentru spanac și soia.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Informațiile au fost prezentate în emisiunea „România la raport”, potrivit România TV (YouTube). Înregistrarea difuzată de România TV a fost publicată pe YouTube la 22 septembrie 2026, la ora 12:23.

Aprobarea privește o plantă cultivată în condiții care trebuie să respecte anumite standarde. Nu este vorba despre lintița adunată direct dintr-un iaz și pusă în farfurie, a explicat medicul Tudor Ciuhodaru în timpul emisiunii.

Această diferență este importantă dacă numele plantei îți amintește numai de stratul verde care plutește pe apă. Produsul destinat alimentației ar urma să provină dintr-un proces de cultivare adaptat standardelor cerute pentru ingredientele alimentare.

Bianca Chivu a explicat argumentele Uniunii Europene, după care în emisiune a intervenit și un medic. În aceeași prezentare s-a spus și că planta se numește lintița de apă și că aceasta se alătură insectelor care au fost deja introduse de Comisia Europeană în acest meniu.

Planta poate înlocui spanacul și soia în anumite produse

Utilizarea aprobată nu se limitează la o singură rețetă. Lintița de apă poate intra în compoziția pastelor, a sosurilor de tip pesto și a altor sosuri. De asemenea, poate fi folosită ca legumă sau ca substitut pentru spanac și soia.

Asta înseamnă că planta poate deveni o materie primă pentru producătorii alimentari, nu doar un aliment servit separat. În bucătărie, rolul descris în emisiune este apropiat de cel al ingredientelor verzi folosite în paste și sosuri, iar valoarea sa nutritivă a fost comparată cu aceea a spanacului și a soiei.

Tudor Ciuhodaru a precizat că lintița de apă conține proteine și toți cei nouă aminoacizi esențiali pe care organismul uman nu îi produce.

Medicul a formulat astfel argumentul nutritiv: „are o calitate importantă de proteină, are acest aminoac esențial, cei nouă amino accizali pe care nu i produce organismul uman”, a spus Tudor Ciuhodaru.

În emisiune, planta a fost descrisă ca având un conținut ridicat de proteine și aminoacizi esențiali. Informația se referă la profilul nutritiv general prezentat de medic, în legătură cu folosirea lintiței de apă ca ingredient alimentar.

Lintița de apă nu reprezintă însă o apariție complet nouă în alimentația umană. Tudor Ciuhodaru a spus că planta este consumată în Asia de Sud-Est, unde este cunoscută inclusiv sub denumirea de „caviar verde” și este folosită în medicina tradițională.

Denumirea populară folosită în România, „iarba rațelor”, vine din asocierea plantei cu iazurile. În Asia de Sud-Est, aceeași plantă este prezentată într-un context alimentar diferit. Acest precedent a fost invocat de medic pentru a explica faptul că introducerea ei în produse destinate oamenilor nu pornește de la zero.

Trimiterea la Thailand, la Minamar și la OS a fost folosită în emisiune pentru a arăta că planta are deja un istoric de consum în alte regiuni.

Aprobarea permite folosirea și comercializarea în Uniunea Europeană

În prezentarea subiectului, includerea plantei pe lista Comisiei Europene a fost anunțată ca fiind aprobată. Tudor Ciuhodaru a precizat, în aceeași intervenție, că regulamentul european fusese aprobat încă din februarie și că implementarea unei asemenea decizii necesită timp.

Medicul a mai spus că demersul pentru autorizare ar fi fost inițiat în jurul anului 2020 de o universitate olandeză. Informația a fost prezentată în contextul etapelor parcurse înainte ca planta să poată fi folosită și comercializată pe piața Uniunii Europene.

Detaliul nu schimbă faptul esențial pentru consumator, anume că aprobarea există, dar arată că procedura nu a apărut peste noapte.

Pentru consumatori, aprobarea înseamnă că lintița de apă poate intra legal în compoziția unor categorii de alimente. Produsele realizate cu acest ingredient ar putea pătrunde treptat pe piață și în bucătăriile europene, pe măsură ce aprobarea este implementată.

În aceeași listă de ingrediente au fost menționate și alte produse obținute din plante, ouă sau microorganisme:

pudră degresată de rapiță;
extract de morcov;
miceliu;
hidrolizat din membrană de ou;
ingrediente produse cu ajutorul unor microorganisme.

Lintița de apă se alătură și insectelor incluse deja între produsele care pot fi folosite și comercializate în Uniunea Europeană. Menționarea lor în emisiune a avut rolul de a așeza noul ingredient în seria alimentelor acceptate prin reglementări europene.

În emisiune a existat și o intervenție adresată unui invitat, formulată direct: „Domnul Budoi, lintiță de apă mâncați?” Replica a făcut parte din schimbul de opinii despre cât de familiar sau nefamiliar rămâne acest ingredient pentru public.

Dacă vei întâlni lintița de apă într-un produs alimentar, întrebuințările descrise sunt precise: paste, pesto, alte sosuri și preparate în care poate lua locul spanacului sau al soiei. Planta destinată acestor produse este cea crescută în condiții stabilite pentru utilizarea alimentară, nu vegetația luată direct din iaz.

Noutatea pentru piața europeană este posibilitatea de a folosi și comercializa acest ingredient după aprobarea Comisiei Europene. Argumentul nutritiv prezentat de Tudor Ciuhodaru este conținutul de proteine și prezența celor nouă aminoacizi esențiali, iar folosirea tradițională din Asia de Sud-Est oferă contextul alimentar invocat în emisiune.