Indiferent că ai sau nu probleme cu glanda tiroidă, iodul nu trebuie să-ţi lipsească din meniul zilnic, tocmai pentru a-ţi păstra echilibrul hormonal.
Au existat atâtea controverse în privinţa consumului de sare iodată și alimente care conţin iod, încât pacienţii cu afecţiuni tiroidiene au ajuns să nu mai știe dacă, până la urmă, acesta le face bine sau rău.
Ne-a lămurit dr. Emin Mammadov, medic specialist endocrinologie: „Iodul este un microelement extrem de important pentru funcţia normală a glandei tiroide.
Hormonii tiroidieni conţin iod (de exemplu, tiroxina conţine 4 atomi de iod și se numește T4). Orice persoană trebuie să consume zilnic în jur de 150 mcg (micrograme) de iod, necesarul crescând la femeile însărcinate și cele care alăptează (250-300 mcg)“.
Iodul, necesar în dietă, chiar dacă ai probleme cu glanda tiroidă
Primul lucru care mi-a fost recomandat, în urmă cu ani buni, după diagnosticul de tiroidită autoimună, a fost să evit iodul cu orice preţ. Aveam voie doar la ocazii speciale să gust creveţi, pește oceanic, alge, nuci, varză sau alte produse care-mi plăceau și care, de obicei, nu-mi lipseau din meniu.
De fiecare dată am mâncat aceste alimente cu o strângere de inimă, până când am aflat că, de fapt, iodul nu se află pe lista neagră. Ba, mai mult, în cazul unui deficit de iod, tiroida încearcă să compenseze și, astfel, te poţi trezi cu gușă sau alte complicaţii. Secretul este să nu faci excese! Mai jos, explicaţia dr. Emin Mammadov:
„În ultimii ani, multe persoane reduc consumul de iod (trec pe sare neiodată, evită nucile, peștele și fructele de mare etc.) crezând că acesta dăunează funcţiei tiroidiene, însă tiroida nu poate funcţiona fără un aport adecvat de iod, motiv pentru care s-a introdus iodarea universală a sării.
Ca urmare, a scăzut dramatic numărul persoanelor cu gușă endemică, iar un studiu mare din Danemarca de Nord a arătat reducerea cazurilor de hipertiroidism, atât pe fond de gușă nodulară, cât și pe fond de tiroidită autoimună (boala Basedow-Graves).
De asemenea, a fost redusă incidenţa cancerului tiroidian folicular.
Suplimentarea cu iod în perioada sarcinii scade de 3 ori riscul mamei de a dezvolta hipertiroidismul după naștere, iar la copil mortalitatea perinatală (trimestrul 3 și prima săptămână de la naștere) este redusă cu 34%. Cu toate acestea, trebuie precizat că atât deficitul, cât și excesul de iod pot duce la activarea tiroiditei autoimune și dereglarea funcţiei tiroidiene.“
