Filmul nepalez Elephants in the Fog la Cannes. Detalii actori

Te-ai surprins vreodată pierdută cu orele pe TikTok în timpul pandemiei, dând scroll la nesfârșit? Fix asta făcea și regizorul Abinash Bikram Shah când a descoperit comunitatea Kinnar, o experiență care a dus la crearea „Elephants în the Fog”, primul film nepalez selectat la Cannes în prestigioasa secțiune Un Certain Regard.

Adaugă Revista Ioana ca sursă preferată în Google

Povestea asta ne atinge direct, dincolo de granițele geografice, pentru că vorbește despre epuizarea de a trăi după regulile altora. Să fim sincere, presiunea de a te conforma și judecata publică sunt lucruri pe care le simțim și noi, iar modul în care personajele transformă ostilitatea în reziliență ne oferă o lecție neașteptată despre curajul de a fi tu însăți.

Cum transformi ura online în artă

Totul a pornit de la contradicția dintre bucuria clipurilor postate de aceste femei din a treia identitate de gen și comentariile extrem de toxice primite. „Asta m-a frapat cu adevărat”, a declarat regizorul, conform unui material amplu publicat de Variety. „Nu știam ce le face să meargă mai departe, să facă aceste videoclipuri, deși oamenii aveau asemenea remarci pline de ură și comentarii proaste.”

Și exact aici intervine empatia.

Contextul e important pentru a înțelege miza. Regizorul (care a mai avut scurtmetrajul „Lori” la Cannes în 2022) a căutat autenticitate pură pentru personajul principal, Pirati, matriarha unei gospodării Kinnar din satul Thori, situat în câmpiile sudice Terai. Când elefanții sălbatici atacă recoltele, ea se îndrăgostește de un maestru de tobe local, iar una dintre fiicele ei dispare.

O actriță la prima experiență și greutatea unui rol

Așa a găsit-o pe Puspa Thing Lama, o veterană a drepturilor LGBTQIA+ care lucrează cu Blue Diamond Society Nepal din 2006. Nu mai jucase absolut niciodată în vreun film.

Iar chimia a fost instantanee. „A fost ca dragostea la prima vedere”, povestește Shah. „Ea este atât de fermecătoare. Când este bucuroasă, este atât de bucuroasă. Când este tăcută, prezența ei în tăcere funcționează atât de bine.”

Dar asumarea unui asemenea subiect vine cu emoții copleșitoare. „Este între mândrie și presiune”, recunoaște cineastul. „Presiunea pentru mine este mai mult despre poveste, pentru că sunt bărbat, am făcut povestea unei femei trans și vreau cu adevărat să știu, sincer de la public, cât de onest am spus povestea.”

Dincolo de etichete și simboluri

Între noi fie vorba, e foarte ușor să reduci un om la o simplă etichetă sau la o cauză. „Cel mai important, trebuie să le arăt ca pe o ființă umană ca oricare dintre noi din lume”, explică regizorul, lucrând îndeaproape cu editorii Andrew Bird și Paris J. Ludwig, alături de directorul de imagine Noé Bach.

„A spune o poveste despre comunitatea Kinnar într-o societate care adesea preferă ca ei să rămână invizibili este, prin natura sa, un act politic”, adaugă el. „Dar nu am vrut ca Pirati să fie un «simbol politic». Am vrut să fie o femeie care este obosită, care este îndrăgostită și care caută o casă. «Politica» mea este credința că cel mai radical lucru pe care îl poate face un artist este să trateze un personaj de la margine cu aceeași complexitate și tandrețe ca pe oricine altcineva. Pentru mine, politică trebuie să crească întotdeauna din adevărul uman, nu invers, altfel ar fi o agendă.”

Pelicula este o coproducție internațională complexă între Nepal, Germania, Brazilia, Franța și Norvegia. Distribuția internațională este deja preluată de Best Friend Forever, iar în Franța va rula prin Les Valseurs Distribution. Până când producția va intră în circuitul larg de cinematografe, poți urmări recenziile criticilor de la festival, care vor stabili traseul filmului pentru sezonul de premii din această toamnă.