În estul Congo, viața de zi cu zi se strânge tot mai mult în jurul unei urgențe sanitare care nu mai poate fi ținută în pas. Autoritățile au restricționat adunările publice și au închis principalul aeroport din Ituri, în timp ce focarul de Ebola provocat de virusul Bundibugyo continuă să avanseze într-o zonă deja lovită de conflict armat, drumuri proaste și întreruperi de lucru ale personalului medical.

Epidemia de Ebola a depășit 2.000 de decese

Azi, pragul s-a schimbat clar: epidemia a trecut de 2.000 de decese și a devenit a doua cea mai mare din istorie. Datele guvernamentale publicate marți arată 4.381 de cazuri confirmate și 2.011 decese.

Față de epidemia din Africa de Vest din 2014-2016, actualul focar a ajuns la 2.000 de decese de aproape trei ori mai repede. Și ritmul s-a accelerat chiar în interiorul acestui val: primele 1.000 de decese au fost înregistrate în aproximativ nouă săptămâni, iar următoarele 1.000 în doar aproximativ trei săptămâni.

Asta contează enorm pentru oamenii care trăiesc în zonă, pentru că tulpina care circulă acum nu are încă vaccinuri sau tratamente aprobate. Studiile clinice au început în provincia Ituri, epicentrul focarului din estul Congo, însă controlul bolii se sprijină acum pe depistarea rapidă a cazurilor și pe îngrijirea lor în spații sigure.

„În absența unui vaccin eficient, controlul (pentru epidemie) se bazează pe identificarea cazurilor și apoi îngrijirea lor în facilități sigure până se recuperează sau, din păcate, pier”, a explicat Paul Hunter, profesor de medicină la Universitatea din East Anglia, Marea Britanie.

Diagnoza inițială greșită a contribuit la răspândire

Focarul a fost declarat la 15 mai, dar secvențierile arată că începuse din februarie. Acest decalaj spune mult despre cât de ușor poate câștiga teren o epidemie atunci când primele semne sunt confundate cu alte boli. OMS a declarat luni că, la început, unele cazuri au fost atribuite greșit malariei și febrei tifoide, iar testele inițiale au fost făcute pentru tipul mai comun de Ebola.

Potrivit Medical Xpress, actuala epidemie are o rată de fatalitate de 45,9%, peste rata de 39,6% înregistrată în epidemia din Africa de Vest din 2014-2016.

Dr. Jean-Marie Akandabo, medic la o clinică locală din Ituri, a descris direct presiunea din teren.

Și tot aici se vede de ce măsurile simple, care în alte locuri par firești, devin mult mai greu de aplicat. Într-o regiune cu comunicații întrerupte și violență în desfășurare, supravegherea medicală de rutină se rupe exact acolo unde ar trebui să fie cea mai atentă.

„Într-o regiune îndepărtată ca aceasta, cu un conflict în desfășurare și comunicații întrerupte, supravegherea de rutină poate fi foarte dificilă și identificarea cazurilor suficient de devreme pentru a preveni răspândirea poate fi imposibilă”, a avertizat Paul Hunter.

Dr. Mohamed Yakub Janabi, director regional al OMS pentru Africa, a rezumat situația într-o frază spusă la o conferință de presă: „Urmărim virusul, virusul este înaintea noastră.” Conflictul armat, drumurile proaste și întreruperile de lucru provocate de problemele de plată pentru lucrătorii medicali îngreunează eforturile de control și favorizează răspândirea bolii.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră