Oare mă doare inima? O întrebare pusă tot mai des odată cu înaintarea în vârstă, orice senzaţie dureroasă ce apare în zona pieptului fiind pusă de obicei pe seama inimii. Şi totuşi nu întotdeauna ea este cea care supără.

S-a crezut mult timp că inima nu doare, ci doar înţeapă. Cum mitul a fost spulberat, se poate pune în mod firesc întrebarea: de ce ne doare inima? Simplu: pentru că nu mai primeşte suficient sânge şi oxigen, ceea ce se întâmplă, de exemplu, în caz de afecţiuni precum angina pectorală şi infarctul de miocard, componente ale unei boli numite cardiopatie ischemică. Există însă şi multe alte afecţiuni cardiace în care inima nu doare: insuficienţa cardiacă, stenoza mitrală, insuficienţa aortică, bolile congenitale, endocardita infecţioasă.

Cum recunoşti durerea de inimă

Principala caracteristică a durerii ce provine de la inimă este asemănarea cu o senzaţie foarte puternică de strivire, de parcă ţi-ar fi aşezat cineva pe piept un bolovan imens, pe stern (coşul pieptului), cu iradiere în zona gâtului, în umeri şi braţe (în special braţul stâng până la ultimele două degete ale mâinii stângi), declanşată la efort, frig, emoţii puternice sau după mese copioase, care durează câteva minute şi se diminuează la repaus.

De cele mai multe ori, durerea poate fi însoţită de senzaţia de teamă, uneori de transpiraţii reci şi abundente, palpitaţii, senzaţia de sufocare, paloare, greaţă, ameţeală, bătăile inimii putând fi accelerate sau nu, respiraţia îngreunată sau nu.

În cazul anginei pectorale, durerea ţine câteva minute, cedând sub acţiunea unei tablete de nitroglicerină în doar 1-2 minute. În caz de infarct de miocard, durerea este foarte puternică, ţine ore întregi şi nu cedează la administrarea de nitroglicerină.

De ce doare inima? Indicii înşelătoare

Durerea de inimă este foarte uşor de confundat, nu întotdeauna senzaţiile dureroase din zona inimii fiind cauzate chiar de aceasta, ci pot fi şi indiciul unui ulcer gastric, al unei afecţiuni pulmonare, litiazei biliare, pancreatitei sau al unui atac de panică.

Se întâmplă adesea ca durerea cardiacă, descrisă frecvent ca apăsare, junghi, strângere, greutate sau arsură, să fie confundată cu cea simţită în zona vârfului inimii, nu în coşul pieptului, care seamănă cu o înţepătură puternică, cu sfredelitul unui cui, cu un pumnal în piept sau cu un junghi.

Înţepăturile la vârful inimii, fie ele uşoare sau intense, deşi neplăcute, nu sunt periculoase. Ţin doar câteva minute, se modifică dacă tuşeşti, îţi schimbi poziţia corpului sau apeşi pe locul cu pricina. Sunt, de fapt, dureri provocate de aşa-numitele nevralgii, cauzate de ciocurile osoase vertebrale ce irită nervii intercostali.

O altă situaţie în care durerea nu provine, de fapt, de la o afecţiune cardiacă: senzaţia de arsură din zona inimii cauzată de tulburări digestive, când secreţia din stomac regurgitează în esofag, situat în apropierea inimii, în spatele acesteia.

Apoi, există şi alte dureri toracice, provocate de alte afecţiuni, însoţite însă şi de alte simptome, de cele mai multe ori trecute cu vederea: febră şi frisoane, tuse cu expectoraţie, dureri abdominale.

Semne distinctive

Iată câteva caracteristici ale durerii de inimă:

# zona este mai largă, neputând fi localizată clar. Când e resimţită ca un pumnal în piept sau un junghi, poate fi vorba de o nevralgie, nu de o problemă a cordului;

# apare în general după efort fizic, stres sau emoţii, expunere la frig. Dacă apare din senin, aproape întotdeauna are o altă cauză;

# e însoţită de palpitaţii;

# nu se accentuează şi nici nu slăbeşte în funcţie de poziţia corpului (când se întâmplă astfel, cauza poate fi o nevralgie intercostală);

# nu e prelungită, spre deosebire de alte dureri din zona toracelui, nu durează ore sau zile în şir (ori dispare în câteva minute, cel mult zece, ori duce la infarct miocardic).

Ce-i de făcut

Nu este cazul să intri în panică, dar nici să ignori neplăcerea. Când durerea o simţi ca o apăsare în coşul pieptului, rămâi în repaus, ceea ce nu înseamnă neapărat în nemişcare. În situaţia în care ştii că eşti cardiacă, poţi pune o tabletă de nitroglicerină sub limbă şi să aştepţi să se dizolve. Dacă neplăcuta senzaţie nu cedează, poţi lua încă o tabletă după 5 minute. Dacă după 15 minute simptomele tot n-au dispărut, va trebui să ajungi neapărat la medic.

În cazul în care durerea nu este una cardiacă, ci seamănă cu o înţepătură la vârful inimii, se poate lua un algocalmin sau un antiinflamator.

Ereditatea şi stilul de viaţă

Nu doar ereditatea, ci şi stilul de viaţă este responsabil de bolile vasculare, care afectează cu precădere persoanele în vârstă, hrana echilibrată şi mişcarea având rol vital în prevenirea şi ţinerea sub control a bolilor cardiovasculare. O dietă bogată în legume şi fructe proaspete menţine elasticitatea vaselor sangvine, esenţială ca sângele să irige optim inima. Altfel, pe vasele de sânge se depun straturi de grăsime care, cu timpul, le degradează şi le afectează activitatea. Mişcarea ţine şi ea sub control factorii asociaţi bolilor de inimă, precum hipertensiunea şi diabetul. Zilnic, doar zece minute de exerciţii fizice în aer curat, atât timp cât nu provoacă dureri, pot preveni îmbolnăvirea inimii. Dar şi evitarea frigului, a stresului şi a emoţiilor puternice.

Fie că te supără inima, fie că nu-ţi creează niciun fel de neplăceri, măcar o dată pe an ar trebui să mergi la un control medical de rutină şi să urmezi întocmai sfaturile medicale primite.