Ei bine, lucrurile nu stau chiar aşa. Iată ce ştiu să facă aceste ajutoare de nădejde ale procesului digestiv:

❐ facilitează digestia şi absorbţia glucozei şi a grăsimilor, reducând astfel indicele glicemic al alimentelor ingerate.

❐ asigură „combustibilul“ necesar bacteriilor bune din colon, ajutând tranzitul intestinal şi grăbind eliminarea toxinelor din organism;

❐ menţin senzaţia de saţietate pe termen lung, reglând astfel apetitul;

❐ scad riscul de apariţie a cancerului stomacal şi de colon.

Unde le găsim Se găsesc din belşug în legume, fructe şi cereale (produsele de origine animală nu conţin fibre) şi sunt de două feluri:

❐ fibre insolubile – prezente în cereale integrale, orez brun, seminţe, legume şi în coaja fructelor.

❐ fibre solubile – se găsesc în fructe (mere şi citrice, în special), leguminoase (fasole, mazăre, linte, năut), varză, salată, seminţe de in, nuci, cartofi. Fibrele insolubile sunt laxative, detoxificante, iar fibrele solubile (transformate într-un fel de gel în contact cu enzimele din intestine) ajută digestia şi reduc nivelul colesterolului din sânge.

Cât consumăm Cele trei porţii de legume şi două de fructe recomandate zilnic asigură necesarul de fibre. Consumul de fibre va fi crescut gradual, pentru că, dacă te apuci brusc să mănânci fructe şi legume, stomacul şi intestinele tale vor avea de suferit (crampe, balonări). Excesul de fibre dietare poate interfera cu absorbţia corectă de fier, zinc şi calciu în corp.

O dietă echilibrată, prin care să oferi constant organismului şi proteine, şi vitamine, şi fibre va elimina acest risc.

Utile şi necesare

Chiar dacă nu te umplu de energie, fiindcă, practic, nu sunt absorbite de organism, nu au nici vitamine, nici minerale, nici alte substenţe nutritive, neavând valoare nutritivă, fibrele alimentare sunt şi utile, şi necesare în dieta zilnică. Asta, întrucât îmbunătăţesc digestia, cresc viteza de trecere a alimentelor prin tractul gastrointestinal, stimulează peristaltismul, absorb grăsimile, toxinele şi mucusul de la nivelul stomacului şi intestinelor, curăţă colonul de reziduurile stagnante care, altfel, ar intra în putrefacţie, eliberând de toxine nu doar aparatul digestiv, ci şi sistemul limfatic.

Deşi, de regulă, ele sunt recomandate pentru reglarea activităţii tractului gastrointestinal, fiind absolut necesare unei bune digestii, deficitul de fibre alimentare din dietă duce şi la alte neplăceri, nu doar la constipaţie: diabet zaharat, afecţiuni cardiovasculare, creşterea tensiunii arteriale, ulcer duodenal, calculi biliari, hemoroizi, risc de dezvoltare a cancerului de colon. Aşadar, o multitudine de motive să le introduci în dietă.