Cum alegi peștele la cumpărături și ce verifici pe etichetă înainte să compari prețurile de la raft

Publicat: 14 octombrie 2026, 09:46Actualizat: 14 octombrie 2026, 09:46

Poți deosebi somonul de captură de cel de crescătorie citind eticheta, înainte să alegi după preț sau după forma în care este vândut. Ai trei pași de urmat la cumpărături: verifici proveniența, identifici certificarea și compari prețurile pentru produsul pe care vrei să îl gătești.

Contextul cumpărăturilor este și cel al unui consum mai redus: Libertatea indică aproximativ 8-9 kilograme de pește pe persoană anual în România, față de o medie europeană de peste 22 de kilograme. Aproximativ 25% dintre români consumă pește săptămânal, iar 32% de două sau trei ori pe lună.

Verifică proveniența, nu doar dacă peștele este proaspăt sau congelat

Când alegi somonul, caută mențiunea de captură sau de crescătorie. Acvacultura înseamnă creșterea peștelui în ferme. În explicațiile publicate la 5 februarie 2024, Cristian Mărgărit recomandă să urmărești și varietatea de somon, și locul în care a fost pescuit ori crescut.

Pe ambalaj poți căuta câteva informații distincte:

Tipul de proveniență: somon sălbatic, de captură, sau somon de crescătorie.
Zona de pescuit, inclusiv zona FAO menționată pe etichetă pentru peștele de captură, ori locul în care a fost crescut.
Certificarea: eticheta MSC pentru pescuitul în sălbăticie sau ASC pentru peștele de crescătorie.

Forma de vânzare nu înlocuiește aceste informații. Somonul de crescătorie se găsește proaspăt, dar și congelat, conservat, marinat sau afumat. Dacă alegi din vitrina cu produse congelate, verifică tot eticheta pentru a afla proveniența.

Somonul sălbatic se găsește frecvent congelat, în rondele mici, cu piele și oase. Există și fileuri de captură, mai scumpe. Mărgărit descrie carnea acestuia ca fiind mai densă și mai uscată la gătit decât cea a somonului de crescătorie, un detaliu de luat în calcul când alegi rețeta.

Pentru somonul afumat din Alaska, poți întâlni mențiunile sălbatic sau somon Alaska. Reprezentanții Alaska Seafood Marketing Institute, institutul de marketing pentru produsele pescărești din Alaska, explicau la 9 octombrie 2024, într-un material publicat de Trends HRB, că aceste mențiuni îl diferențiază de somonul de crescătorie, mai răspândit.

Și la peștele românesc contează diferența dintre captură și crescătorie. În aceeași perioadă, METRO România descria, în materialul publicat de Trends HRB, oferta proprie de crap, păstrăv și sturion proaspăt de acvacultură ca fiind disponibilă tot anul. Pentru peștele de captură, disponibilitatea era legată de perioada de pescuit.

Pentru alte sortimente, verifică țara de proveniență, nu o deduce din numele peștelui. Libertatea arată că stavridul, hamsia, calamarul, sardina, tonul și caracatița sunt aduse din străinătate, în general din Grecia și Spania.

Citește certificarea înainte să alegi somonul sălbatic

Dacă vrei somon sălbatic certificat, caută eticheta Marine Stewardship Council (MSC). Pentru peștele de crescătorie, certificarea menționată în cercetarea despre consum este ASC. Distincția te ajută să identifici categoria produsului, alături de informația despre proveniență.

Cercetarea apare în raportul Marine Stewardship Council intitulat: „Ce știm despre somonul sălbatic? (2026)”, ale cărui rezultate au fost publicate la 22 iunie 2026.

Preferința declarată depindea de două condiții concrete: prețul și disponibilitatea. Dacă acestea nu ar fi reprezentat bariere, 59,1% dintre respondenți ar fi ales somon sălbatic. Numai 12,6% spuneau însă că acesta era tipul consumat cel mai des. Somonul de crescătorie era preferat de 24,2%, iar 16,7% nu aveau o preferință.

Potrivit ModernBuyer, motivele invocate pentru preferința față de somonul sălbatic erau gustul mai bun (39,8%), beneficiile pentru sănătate (25,1%) și condițiile de viață mai naturale (23,3%).

Verificarea certificării era un obicei constant pentru 18,4% dintre respondenți. Alți 50,6% declarau că o caută des sau uneori.

Oferta certificată avea dimensiuni precise la momentul raportării: aproximativ cinci produse diferite din somon sălbatic în retailul românesc și șase companii românești cu certificare pentru lanțul de custodie, adică urmărirea produsului certificat de-a lungul aprovizionării. Aceste cifre descriu piața de atunci, nu stocul permanent al unui magazin.

Somonul de crescătorie domina în continuare comerțul, deși volumul celui sălbatic certificat vândut în România crescuse de la 13 la peste 70 de tone în cinci ani, o creștere de peste 400%.

Nu transforma proveniența într-o garanție privind contaminanții

Dacă alegi somonul sălbatic pentru caracteristicile nutritive, păstrează și rezerva formulată de Mărgărit: acesta poate conține cantități mai mari din anumiți contaminanți decât somonul de crescătorie, în funcție de calitatea celui din urmă.

El descrie somonul sălbatic ca având mai multe proteine și mai puține calorii provenite din grăsime. Pentru cel de crescătorie, menționează diferențele de hrană și posibilitatea unor reziduuri de antibiotice, pesticide sau alte substanțe folosite în ferme. Existența unor variante bio și posibil mai curate rămâne, în explicația sa, o nuanță importantă a comparației.

Ca alternativă, indică macroul de captură pentru conținutul de omega 3 și prețul relativ accesibil. Recomandarea privește valoarea nutritivă și bugetul, fără să transforme proveniența unui produs într-o garanție generală.

Compară prețul pe kilogram și forma în care cumperi peștele

Înainte să compari două etichete de preț, verifică dacă ai în față pește întreg, eviscerat, rondele sau fileuri. În relatarea din 19 martie 2026 despre prima dezlegare la pește din Postul Paștelui, Libertatea consemna aglomerația din piețele de pește din București: comercianții spuneau că marfa se vinde rapid, iar vânzătorii nu acceptau reduceri. Lista de prețuri din Piața Obor arată cât de diferite puteau fi sumele pentru aceste variante. Sunt repere datate dintr-o piață anume, nu prețuri permanente de supermarket.

Toate sumele de mai jos sunt în lei pe kilogram:

Roșioară: 10,90 lei.
Plătică: 14,90 lei.
Novac de Dunăre: 15 lei.
Caras din Tulcea: 19,90 lei.
Știucă: 20 lei.
Chefal: 20 lei.
Hamsie sărată: 20 lei.
Stavrid: 24,90 lei.
Biban: 25 de lei.
Caras de Dunăre: 25 de lei.
Crap de Dunăre: 27,90 lei.
Crap sălbatic: 28 de lei.
Rondele de novac: 28,90 lei.
Somn: 34,90 lei.
Păstrăv românesc: 34,90 lei.
Păstrăv eviscerat: 36,90 lei.
Păstrăv somonat: 37,90 lei.
Macrou proaspăt: 38 de lei.
Rondele de crap: 40 de lei.
Pălămidă: 45 de lei.
Nisetru: 45 de lei.
Sturion: 50 de lei.
File de crap: 50 de lei.
Biban de mare: 54,90 lei.
Șalău: 55 de lei.
Doradă: 62,90 lei.
Rondele de somon: 80 de lei.
Rondele de nisetru: 85 de lei.
Calcan proaspăt: 94,90 lei.
Icre de știucă: 650 de lei.

La aceeași dată, icrele de somon ajungeau la 700 de lei kilogramul. Pentru cumpărătura propriu-zisă, folosește prețul afișat în ziua în care mergi la magazin, pentru sortimentul și forma de prezentare alese.

Dacă preferi porțiile deja pregătite pentru bucătărie, există și variante dincolo de rondele și fileuri. METRO România descria în oferta din 2024 pește eviscerat și desolzit, fileuri porționate și fructe de mare în diferite stadii de preparare. Tentaculele de calamar sau de caracatiță deja gătite necesitau doar încălzire.