Cum a ajuns Madalina Bellariu Ion de la Facultatea de Litere la filme cu Jude Law. Povestea actritei

Știm cu toate cum e să te gândești la o schimbare de carieră și să simți că e prea târziu sau prea greu să o iei de la capăt. Dar ce se întâmplă când chiar faci acel pas? Actrița Mădălina Bellariu Ion, recunoscută la nivel european pentru rolurile din producții precum „Young Poppe„, „Dampyr„, „Take Cover„, „Drained” sau „Bad Wings”, demonstrează că trecerea spre o nouă profesie este posibilă. Pe lângă aparițiile din România în serialul „Sacrificiul” și filmul „Acel Martie” („That March”), vedeta a ajuns să împartă platoul de filmare cu nume mari, cel mai important actor alături de care a apărut fiind Jude Law.

Curajul de a ieși din tiparul unui job serios

O schimbare de direcție profesională nu vine niciodată cu garanții, iar presiunea familiei cântărește adesea greu în deciziile noastre. Părinții își doresc siguranță pentru noi (și le înțelegem perfect îngrijorarea), așa că drumul cunoscut pare mereu cel mai bun. Așa cum a povestit într-un interviu recent publicat de Libertatea, actrița a simțit din plin această reticență la începutul drumului ei.

„Cred că tot procesul s-a întâmplat pas cu pas. Inițial, fiind în Londra la o școală de actorie, părinții mei au văzut totul așa ca un hobby, că o să-mi treacă. «O să se întoarcă ea și o să ajungă să facă un job serios»! Și apoi au descoperit că mă descurc, că făceam proiecte… Inițial, când eram în școala de actorie, am lucrat la un restaurant de renume. Acolo l-am văzut și pe Matthew McConaughey. Veneau actori foarte mari și eu eram așa… uneori uitam de mine! «Da, să vă conduc la masă». Eram hostess, practic. Aranjam lumea în spațiu, la mese. După care am renunțat la acel job, am rezistat doar câteva luni, n-am rezistat foarte mult. Era foarte obositor, eram pe tocuri… Dar am reușit să mă descurc apoi cu reclame, filme de scurtmetraj la început…”, a explicat Mădălina Bellariu Ion.

Cum a început totul dintr-o intamplare la școală

Ți s-a întâmplat vreodată ca un detaliu aparent minor din copilărie să îți dicteze cumva viitorul? Pentru Mădălina, declicul a venit la ora de limbi străine, o experiență care i-a deschis apetitul pentru scenă.

„Mi-a plăcut actoria! Am descoperit-o în școală generală, când profesoara de franceză a propus ca elevii care doresc să aibă nota 10 să facă această activitate extra și să învețe o piesă în limba franceză și practic, pentru că vom petrece mai multe ore făcând asta în franceză, vom avea automat nota 10. Și eu, bineînțeles, eram cu mâna sus: «Alege-mă pe mine»! Și norocul a fost că am obținut atunci personajul principal negativ într-o piesă de teatru în limba franceză și am mers la diferite festivaluri prin țară. Și am avut acel prim contact cu scena. Eu am fost și dansatoare profesionistă. așa ca contactul cu scena îl aveam deja. Îmi plăcea publicul, îmi plăcea acest entertainment, să-i fac pe oameni să se simtă bine. Mă bucură când pot să bucur oamenii. Și practic atunci am avut și prima diplomă ca actriță principală. Și de atunci mi-a plăcut foarte mult”, a detaliat ea.

Alegerea momentului potrivit pentru marea schimbare

Și totuși, cum faci trecerea de la un vis din școală la o carieră reală? Între noi fie vorba, de multe ori alegem o facultate doar pentru că ne presează timpul sau așteptările celor din jur.

Iar parcursul ei reflectă exact această realitate: „Când a trebuit să mă decid la ce facultate să merg, m-am sfătuit, bineînțeles, cu părinții, cu prietenii… Aveam prietene care au încercat să dea la Facultatea de Litere, s-au pregătit un an și nu au reușit… Iar eu, pe ultima 100 de metri, nu aveam nici timp de pregătire și am zis că poate ar fi mai bine să aleg o altă facultate, așa cum m-au sfătuit părinții mei. Și am mers la Facultatea de Litere din București! Și ulterior, dacă o să-mi placă atât de mult actoria, o să găsesc o modalitate să o fac. Și iată că exact așa s-a întâmplat! Am mers la cursuri atât în Italia, că vorbesc italiană, cât și în Londra… Și n-am reușit să mă las! Practic am tot continuat până când am zis: «Gata, mă mut în Londra! Dau la o școală de actorie acolo, trei ani acolo sunt». Inițial am fost o lună, două… Și ulterior am continuat! Legat de profesoara de franceză, ea avea un soț care era actor la Teatru Alexandru Davila din Pitești și ne-a ghidat și el pe partea de regie. Am avut și acel noroc să fiu ghidată chiar de cineva care știa actorie, cineva care chiar era în domeniu. Și mi-a plăcut foarte mult! Mi-a spus de atunci că am talent. Oricum, eu de mică spuneam poezii. La 3-4 ani, mama m-a pierdut prin spatele blocului că recitam poezii altor copii. Și am ajuns în altă parte. Și ea se uita pe geam din bucătărie să vadă ce fac. Și nu mai eram! Și atunci s-a panicat, m-a pierdut și m-a găsit recitând poezii. Culmea, eram o persoană timidă dacă nu știam persoanele respective. Dar dacă le știam… Bineînțeles că viața m-a învățat că până la urmă nu contează ce cred oamenii, trebuie să fii dezinvoltă ca să reușești în viață, în general. Dar o parte din mine și-a păstrat acea mică timiditate”.

Să faci o schimbare de carieră înseamnă, pe bune, să accepți un început incomod. Dacă te gândești să îți schimbi domeniul de activitate, poți începe prin a testa terenul cu un curs de specializare de câteva săptămâni, fără să renunți imediat la jobul tău actual.