Crezi că setările de siguranță îți protejează copilul online. Un nou studiu arată unde apar breșele

Publicat: 30 iunie 2026, 16:36Actualizat: 6 iulie 2026, 12:58

Funcțiile de protecție pentru minori de pe Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube nu au trecut un test important: un studiu realizat de cercetători de la Universitatea New York și Universitatea Northeastern arată că toate cele patru platforme au o rată de eșec de cel puțin 50% când vine vorba despre măsurile de siguranță pe care le anunță pentru copii și adolescenți.

Concret, au fost testate 86 de funcții de siguranță, iar problema nu a fost una singură. Unele opțiuni au fost greu de găsit în meniurile de setări, altele nu au funcționat așa cum erau descrise, iar în unele cazuri protecțiile au lipsit complet. Pentru un părinte, asta schimbă un lucru esențial: simplul fapt că o platformă promite control parental sau protecție pentru minori nu înseamnă automat că acel copil este, în practică, mai în siguranță.

Cercetătorii au creat conturi fictive care imitau copii de vârste diferite și adulți. Au testat situații obișnuite de folosire, încercări prin care adolescenții ar putea ocoli regulile și tentative ale unor „adulți cu intenții rău-voitoare” de a interacționa cu conturi de adolescenți. Aici apare miza reală pentru familie: nu mai vorbim doar despre timp pierdut pe telefon, ci despre contact nedorit, căutări sensibile și uși lăsate întredeschise exact acolo unde părinții cred că există filtre.

Pe Snapchat și TikTok, exemplele din test ating exact temerile părinților

Cel mai direct exemplu din studiu vine de pe Snapchat: conturile de adulți au reușit să „caute, găsească și contacteze conturi de copii fără nicio restricție”. Dacă ai un copil sau un adolescent pe o astfel de platformă, acesta este genul de detaliu care merită verificat primul: cine îl poate găsi, cine îi poate trimite mesaje și dacă profilul lui apare ușor în căutări.

Pe TikTok, conturile de adolescenți au primit sugestii de căutări legate de anorexie. Iar asta contează mult, fiindcă nu e vorba doar despre ce caută copilul în mod activ, ci și despre ce îi împinge platforma în față. Uneori, un risc digital nu începe cu o alegere clară, ci cu o sugestie apărută la câteva atingeri distanță.

Pentru un părinte, primul pas util nu este panica, ci o verificare făcută împreună cu copilul. Intră în cont și uită-te, la propriu, cât de ușor găsești setările de siguranță. Dacă sunt ascunse în mai multe meniuri, dacă descrierea lor e vagă sau dacă nu e clar ce fac, tratează acea funcție ca pe una care trebuie testată, nu presupusă.

Ce merită testat chiar azi, fără să transformi discuția într-un conflict

Poți face o verificare simplă, în câteva minute. Creează sau folosește un al doilea cont și vezi dacă profilul copilului poate fi găsit ușor. Testează dacă poate primi mesaje de la necunoscuți. Uită-te ce sugestii apar la căutare. Verifică dacă platforma limitează sau nu contactul nedorit. Studiul a pornit exact de la astfel de scenarii obișnuite, nu din situații excepționale.

Și mai e ceva important: nu te opri la setarea bifată. Verifică efectul. O funcție de siguranță a fost considerată un eșec și atunci când era greu de găsit în meniu, nu doar când lipsea. Pentru viața de zi cu zi, asta înseamnă că o protecție prea ascunsă ajunge să valoreze foarte puțin, mai ales într-o casă în care timpul e limitat și nimeni nu are răbdare să caute zece minute prin submeniuri.

Discuția cu copilul poate porni simplu și calm: cine poate vedea contul, cine poate scrie, ce faci dacă apare un mesaj care te neliniștește, ce faci dacă platforma îți sugerează căutări sau clipuri care te fac să te simți rău. Nu e nevoie de un discurs lung. Mai util este un acord clar, pe înțelesul vârstei lui: dacă apare ceva ciudat, nu ascunde, arată.

Platformele contestă concluziile, dar testele au fost replicate

Potrivit Libertatea, publicația New York Times a reușit să reproducă rezultatele cercetătorilor, deși Meta, Snap și YouTube au contestat concluziile studiului. Asta dă greutate problemei, fiindcă nu rămâne doar o critică teoretică venită din mediul universitar.

Un purtător de cuvânt al Meta a spus pentru Engadget că „adolescenții văd mai puțin conținut sensibil, se confruntă cu mai puțin contact nedorit și petrec mai puțin timp pe Instagram noaptea”.

În același timp, același reprezentant al Meta a criticat studiul și a afirmat că acesta „include afirmații vagi conform cărora funcțiile noastre sunt defecte, dar, în majoritatea cazurilor, fie le reprezintă eronat, fie nu oferă exemple sau dovezi”.

Numai că, pentru părinți, disputa dintre companii și cercetători schimbă prea puțin gesturile utile de acasă. Când există semne că protecțiile promise nu funcționează constant, cea mai sănătoasă abordare rămâne una activă: verifici, testezi, revii periodic asupra setărilor și nu lași educația digitală doar în grija aplicației.

Presiunea pe platforme crește, iar regula de bază pentru familie rămâne vigilența

Studiul vine într-un moment în care giganții social media sunt deja sub presiune. Există procese intentate de districte școlare și de persoane care susțin că platformele au provocat daune. Iar guvernele din mai multe țări au început să meargă mai departe, unele chiar interzicând accesul copiilor la rețelele sociale. În Australia, sancțiunile pentru companiile care nu respectă regulile au fost recent dublate.

Dar cea mai utilă concluzie pentru tine nu este una abstractă despre reglementare. Este una foarte practică: chiar dacă platforma pare cunoscută și folosită de toată lumea, siguranța copilului nu ar trebui presupusă. Instagram, de pildă, este și locul unde persoane publice precum Lili Sandu au comunități mari, de 340.000 de urmăritori. Familiaritatea unei aplicații nu garantează și protecția ei.

Dar nici controlul total nu este o soluție realistă pentru multe familii. Mai blând și mai eficient este un echilibru: verifici setările împreună cu copilul, observi ce recomandări primește, vorbești regulat despre ce vede online și îl înveți să ceară ajutor repede, fără teamă că va fi certat. Când tehnologia lasă goluri, relația dintre părinte și copil devine prima plasă de siguranță.

Faptul de reținut este acesta: studiul a testat 86 de funcții de siguranță, iar toate cele patru platforme analizate, Instagram, Snapchat, TikTok și YouTube, au avut o rată de eșec de cel puțin 50%.