După o relație de ani buni și doi copii împreună, Claudia Pătrașcanu și Gabi Bădălău au pornit pe drumuri separate, iar ruptura a fost departe de a fi una amiabilă. Acum, după procese și multă tensiune, artista vorbește deschis despre situația actuală, despre regretele din trecut și, mai ales, despre viitorul copiilor lor.
„Sunt singură, sunt fericită”
Perioada de după despărțire a fost una extrem de dificilă, însă Claudia Pătrașcanu a avut un sprijin de nădejde în mama sa. Artista recunoaște că a fost pilonul ei de susținere și persoana care a încurajat-o să meargă mai departe, atât personal, cât și profesional. Iar acum, pare că și-a găsit echilibrul.
„Am avut-o alături pe mama mea care tot timpul m-a împins de la spate, m-a ajutat cu cei mici, copiii care își doresc foarte mult să fiu pe scenă, pentru mine este mai important decât orice, prietenii, inclusiv colegii din muzica veche și alți colegi, m-au felicitat pentru proiect. Sunt singură. Se pare că lucrurile în viață nu sunt întotdeauna cum par a fi și ne-am dori. Sunt singură, sunt fericită, eu mereu am fost fericită cu mine. Încerc să mă bucur de tot ceea ce îmi este dat. Sunt în permanență cu cei mici, mă ocup de ei, de activitățile lor, de școală, de muzică. Nu înseamnă că mă uit pe mine, dar viața mea nu depinde de o persoană anume și nici nu îmi grăbesc viitorul sau soarta”, a mărturisit vedeta.
„S-au făcut greșeli, am înțeles multe”
Dar cum stau lucrurile, pe bune, între ea și tatăl copiilor ei? V-ați întrebat vreodată ce se ascunde dincolo de ușile închise și de declarațiile din presă? Claudia Pătrașcanu a vorbit cu o sinceritate debordantă despre greșelile trecutului și despre modul în care privește acum relația cu Gabi Bădălău, punând pe primul loc bunăstarea celor doi băieți ai lor.
„Probabil că am făcut greșeli sau alegeri greșite, am învățat din ele și nu le mai repet. Las lucrurile să se întâmple așa cum vin. Eram tânără și făceam lucruri pe care nu trebuia să le fac, ar fi trebuit să gândesc mai mult, dar tinerețea te grăbește cu lucrurile în viață. Nu am niciun regret, îmi accept viața cum este, cu bune și cu rele. Am învățat să fiu mai bună, mai înțeleaptă și să înțeleg mai bine oamenii. M-am călit în anumite situații, dar nu am nimic de regretat. Am doi copii minunați, sănătoși, sunt recunoscătoare pentru tot ce primesc, niciodată nu mă grăbesc. La mine toate s-au întâmplat treptat, nu pe grabă”, a explicat artista.
Numai că pacea deplină e greu de atins.
„Nu știu dacă am ajuns la o înțelegere, dar este tatăl copiilor mei, îmi iubesc copiii enorm de mult. S-au făcut greșeli, timpul a trecut, iar eu am înțeles multe. Era bine să nu se întâmple ceea ce s-a întâmplat, nu ne mai întoarcem în timp, prezentul și viitorul contează. Eu îmi respect copiii și știu că ne iubesc pe amândoi la fel. Îmi doresc să crească sănătos, cu principii de viață sănătoase și să nu crească cu traume sau ranchiună. Mai sunt copii care poartă ranchiună, dar eu nu-mi doresc să se întâmple asta. Până la urmă și noi suntem oamenii, chiar dacă suntem părinți, și părinții mai greșesc și cu toții greșim”, a adăugat Claudia.
Procesele care par fără sfârșit
Unul dintre cele mai dureroase capitole ale despărțirii a fost reprezentat de lungile și numeroasele procese din instanță. E drept că acestea continuă să fie o sursă de stres, însă cântăreața speră ca totul să se încheie cât mai curând, delegând această sarcină avocaților care o reprezintă.
„Se vor termina și aceste procese, au apărut altele. O să se termine, nu vreau să mă mai gândesc la ele, am avocați care merg la ele și mă reprezintă. Se vor termina și acestea, sunt convinsă că se vor termina, cu înțelepciune și cu bunătate din partea mea, se vor termina. Nu am așteptări din partea altora, fiecare face și gândește cum poate și cum dorește. Când o vrea Dumnezeu, se vor termina”, a spus ea.
Artista încheie pe o notă plină de regret, dar și de speranță, conștientă că timpul pierdut prin tribunale (timp care putea fi petrecut altfel) nu se mai întoarce. „Mai târziu o să ajungem la bătrânețe și o să regretăm că a trebuit să stăm prin procese. Până la urmă copiii cresc și ei trebuie să fie liniștiți, liniștea este mai presus decât multe”.
