Gigantul farmaceutic Novartis a încheiat un acord cu moștenitorii Henriettei Lacks, punând capăt unui proces în care compania era acuzată că a profitat pe nedrept de pe urma celulelor sale. Acestea au fost prelevate dintr-o tumoare fără știrea ei în 1951 și au devenit esențiale pentru progrese medicale majore, inclusiv pentru vaccinul antipoliomielitic.

Detaliile înțelegerii, finalizate luna aceasta la un tribunal federal din Maryland, nu au fost făcute publice. Potrivit Cbsnews, familia Lacks și compania elvețiană Novartis au declarat într-un comunicat comun că sunt „încântate că au putut găsi o modalitate de a rezolva în afara instanței această problemă reclamată de moștenitorii Henriettei Lacks”, dar au refuzat să comenteze suplimentar.

Celulele care au revoluționat medicina, luate fără consimțământ

În 1951, medicii de la Spitalul Johns Hopkins au prelevat celule cervicale de la Henrietta Lacks fără ca ea să știe. La scurt timp, femeia, mamă a cinci copii, a murit de cancer de col uterin la vârsta de 31 de ani și a fost îngropată într-un mormânt nemarcat.

Țesutul prelevat din tumoarea sa a dat naștere primelor celule umane care au putut crește și reproduce continuu în laborator. Cunoscute sub numele de celule HeLa, acestea au devenit o piatră de temelie a medicinei moderne. Au permis nenumărate inovații științifice și medicale, de la dezvoltarea hărților genetice și până la vaccinurile anti-COVID-19. Cu toate acestea, familia Lacks nu a fost niciodată compensată pentru impactul incalculabil asupra științei.

Spitalul Johns Hopkins a susținut că nu a vândut și nu a profitat niciodată de pe urma liniilor celulare, însă numeroase companii au brevetat metode de utilizare a acestora.

Un șir de procese pentru dreptate

Acordul cu Novartis este al doilea obținut de moștenitorii Henriettei Lacks în lupta lor cu afacerile din domeniul biomedical, pe care le acuză că au cules roadele unui sistem medical rasist ce a profitat de pacienții de culoare.

Procesul intentat în 2024 împotriva Novartis solicita de la companie „întreaga valoare a profiturilor nete obținute prin comercializarea liniei celulare HeLa”, despre care plângerea spunea că a fost cultivată din „celule furate”.

În 2023, moștenitorii au ajuns la un acord, de asemenea confidențial, cu firma de biotehnologie Thermo Fisher Scientific Inc. Avocații familiei au argumentat atunci că firma a continuat să comercializeze rezultatele mult timp după ce originile liniei celulare HeLa au devenit cunoscute, îmbogățindu-se pe nedrept.

Lupta legală a familiei nu se oprește aici. La doar o săptămână după înțelegerea cu Thermo Fisher Scientific, avocații au intentat un proces împotriva Ultragenyx Pharmaceutical. Litigiile cu Ultragenyx, precum și cu compania farmaceutică Viatris, sunt încă active, iar avocații au indicat că ar putea urma și alte plângeri.

Cine a fost Henrietta Lacks

Henrietta Lacks era o fermieră săracă de tutun din sudul Virginiei. S-a mutat împreună cu soțul ei în Turner Station, o comunitate istorică de culoare de lângă Baltimore, unde creșteau cinci copii. În timp ce majoritatea probelor de celule mureau la scurt timp după ce erau prelevate, celulele ei au supraviețuit și s-au multiplicat în laboratoare.

Acestea au devenit cunoscute ca prima linie de celule umane „imortalizate”, deoarece oamenii de știință le puteau cultiva la nesfârșit. Povestea remarcabilă a științei implicate, dar și impactul asupra familiei Lacks, care se confrunta cu boli cronice și nu avea asigurare de sănătate, a fost documentată în bestsellerul din 2010 al Rebeccăi Skloot, „Viața nemuritoare a Henriettei Lacks”. Ulterior, Oprah Winfrey a interpretat-o pe fiica acesteia într-un film HBO despre acest caz.