Sunt peste tot. Pe Facebook, pe Instagram. Poate ți-ai făcut și tu una. Vorbesc despre caricaturile acelea amuzante, făcute de AI, care au împânzit internetul în ultimele săptămâni. Pare un trend inofensiv. Doar că în spatele lui se ascunde un cost la care puțini se gândesc, potrivit Adevărul.
Milioane de oameni. Din toată lumea. Și-au transformat pozele în portrete haioase, create de aplicații ca ChatGPT, un fenomen viral în toată regula. Procesul e banal, iar rezultatul e distractiv. Dar jurnalistul Andrew Griffin, într-o analiză pentru The Independent, ne avertizează serios. Ne spune să ne oprim o clipă înainte de a intra în joc.
Distracție virală sau colector de date?
A prins imediat. De ce? Pentru că mecanismul e ridicol de simplu. Încarci o poză, spui ce meserie ai, ce pasiuni te definesc și gata. În câteva secunde, ai o imagine personalizată, bună de pus pe net. Succesul a fost fulgerător. Acum, rețelele sociale sunt pline de portrete digitale care folosesc, subtil, chiar informațiile tale pentru a crea ceva unic. Probabil vorbim de milioane de oameni la nivel global care au cedat tentației. Și tocmai simplitatea asta maschează o tranzacție complicată. Moneda de schimb? Chiar noi.
Falsa problemă: impactul pe mediu
Prima critică a fost legată de resurse. Și are o bază reală. Să generezi imagini AI cere o putere de calcul uriașă, iar serverele alea consumă cantități masive de energie și apă ca să funcționeze și să nu ia foc. E o discuție corectă. Însă Andrew Griffin spune că nu asta e miza principală aici. Consumul nu e cu mult diferit față de orice altă aplicație AI. Pericolul real e altul. E mult mai personal. Și se ascunde în tăcere.
Adevăratul cost: fața și viața ta personală
Aici devine treaba serioasă. Când ceri o caricatură, nu dai doar o poză. Nu. Tu oferi date biometrice detaliate ale feței tale, o marfă extrem de valoroasă în economia digitală de azi. Adaugă la asta informațiile personale pe care le dai de bunăvoie: ce lucrezi, ce-ți place să faci, poate chiar frânturi din discuțiile tale cu chatbot-ul. Și ce se întâmplă cu ele? Asta-i întrebarea de un milion. Companiile din spatele tehnologiei sunt lihnite după date ca să-și antreneze modelele, așa că imaginile și detaliile tale ar putea ajunge, fără să știi și fără să-ți dai acordul clar, în seturi gigantice de antrenament. Folosite pentru cine știe ce scopuri.
De la caricatură la reclamă personalizată. Un singur pas
Și nu e vorba doar de antrenarea sistemelor. Publicitatea, motorul internetului de zeci de ani, își face loc și aici. Surprinzător? Nu prea. Cu cât un AI știe mai multe despre tine – ce-ți place, ce vrei, ce vorbești – cu atât îți poate servi reclame mai bune. Mai convingătoare. Faptul că AI-ul te „cunoaște” și-ți face o caricatură perfectă e grozav, dar exact aceleași date pot fi folosite pentru a-ți vinde ceva. Politicile de confidențialitate? Vorbesc vag despre „îmbunătățirea serviciilor” sau „prevenirea abuzurilor”. Dar nimeni nu poate garanta ce se va întâmpla cu informațiile tale pe viitor. Distracția de azi poate fi motorul reclamelor de mâine. Simplu.
