Canicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilos

Canicula și seceta prelungită îți pot afecta locuința chiar de la nivelul solului. Când terenul argilos se usucă și se contractă neuniform, clădirea se poate tasa ușor, iar în pereți pot apărea fisuri.

Expertul Bogdan Antonescu, specialist în fenomene meteo extreme, a explicat că fenomenul numit shrink-swell înseamnă contractarea și umflarea repetată a solului argilos. Efectele au fost observate în mari zone urbane, iar seceta și valurile de căldură ar putea afecta infrastructura și în România.

Solul argilos își schimbă volumul odată cu apa

Într-o perioadă de secetă, lipsa precipitațiilor și căldura reduc rezerva de apă din sol, iar terenul se contractă.

Bogdan Antonescu explică mecanismul: „Pentru că solul argeros e ca un burete, deci absoarbe apă, are un volum mai mare, apoi când este o perioadă de secetă își reduce volumul.”

Problema apare când această mișcare nu este uniformă sub clădire. Terenul se tasează diferit de la o zonă la alta și pune presiune pe structura casei. Este o tasare ușoară, nu o scufundare bruscă.

Alternanța dintre uscarea accentuată și ploile intense, căzute într-un timp scurt, poate amplifica ciclurile prin care argila se extinde și își reduce volumul. Într-un climat mai cald, astfel de perioade pot alterna cu secete și valuri de căldură.

La Londra au apărut trei semne în locuințe

La Londra, după o vară neobișnuit de călduroasă, oamenii au observat schimbări apărute brusc în case:

fisuri în pereți;
uși care s-au blocat;
ferestre care s-au deformat.

Ce se întâmplă acolo are legătură cu încălzirea globală, pentru că în Marea Britanie a fost o vară cu temperaturi istorice.

Londra este construită pe sol argilos, iar aproximativ jumătate dintre casele din zona discutată au fost proiectate înainte de 1949. La momentul proiectării lor, efectul prelungit al valurilor de căldură și al schimbărilor climatice nu era luat în calcul în aceeași măsură.

Bogdan Antonescu spune: „Deci nu ții cont neapărat de efectul acesta prelungit de la un val de căldură sau impactul schimbărilor climatice, pentru că în mod normal ai fi avut perioade cu secetă, precipitații, un ciclu din acesta care se tot repetă și el pune un stres pe clădiri, dar era într un mod mai puțin extrem.”

Copacii pot accentua uscarea terenului de sub casă

În perioadele secetoase, rădăcinile copacilor caută apă în adâncime și pot reduce și mai mult rezerva din solul aflat sub clădiri. Amplasarea copacilor în apropierea caselor devine astfel un element care trebuie luat în calcul, chiar dacă spațiile verzi ajută orașele în timpul valurilor de căldură.

Fenomenul nu se limitează la Londra. Afectează și zone din sud-vestul Angliei, statele americane Texas și California, precum și părți din Melbourne și Sydney.

Problemele pot rămâne concentrate în anumite zone urbane

Efectul nu este prezentat ca o prăbușire completă a clădirilor sau ca o transformare a marilor orașe în locuri de nelocuit. Anumite regiuni urbane pot avea însă mai multe probleme cu infrastructura, îndeosebi acolo unde se află monumente istorice și clădiri istorice.

Pentru casele deja construite, Bogdan Antonescu indică supravegherea clădirilor și monitorizarea situației din zona respectivă. Pentru construcțiile viitoare, modul în care sunt proiectate casele trebuie regândit în raport cu perioadele mai lungi de secetă și caniculă.

În România, construcțiile țin cont de tipul solului

În România, codurile de construcție iau în calcul solul pe care sunt amplasate casele.

Bogdan Antonescu avertizează: „Dar și noi ar trebui să ne gândim că în viitor o să avem partea aceasta de exact ce avem acum, da? secetă prelungită și și valuri de căldură care o să afecteze și partea de infrastructură.”

Dacă locuința ta se află pe un teren argilos, semnele relevante sunt fisurile apărute în pereți, blocarea ușilor și deformarea ferestrelor. Pentru o clădire deja ridicată, pasul indicat de expert rămâne urmărirea în timp a clădirii și a situației din zonă.