Când palpitațiile cer ajutor medical prompt și ce investigații îți poate recomanda medicul cardiolog

Publicat: 7 octombrie 2026, 07:11Actualizat: 7 octombrie 2026, 07:11

Dacă palpitațiile se repetă, apar fără o cauză evidentă sau sunt însoțite de alte simptome, este indicat să mergi la cardiolog. Urgența evaluării depinde și de manifestările asociate, de intensitatea lor și de felul în care apar.

Informațiile au fost relatate de Digi24. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie, a explicat pentru Digi24.ro de ce senzația de bătăi neregulate nu permite, singură, stabilirea cauzei. Unele episoade sunt trecătoare și fără semnificație medicală, în timp ce altele apar în cadrul unor aritmii, adică tulburări ale ritmului inimii, care necesită evaluare de specialitate.

Simptomele care însoțesc palpitațiile pot cere ajutor prompt

Medicul atrage atenția asupra manifestărilor care apar împreună cu palpitațiile. Acestea sunt semnale de alarmă mai ales dacă se instalează brusc sau se produc în timpul unui episod în care ritmul inimii este neregulat:

Durere sau presiune în piept.
Dificultăți de respirație.
Amețeală accentuată.
Senzație de leșin.
Pierderea stării de conștiență.

Dacă simptomele sunt severe și apar brusc, recomandarea cardiologului este să soliciți prompt ajutor medical. În această situație intră durerea intensă în piept, dificultățile importante de respirație, leșinul sau deteriorarea stării generale. Intensitatea și debutul brusc sunt condițiile pe care medicul le subliniază pentru această recomandare.

Un consult este recomandat și dacă inima bate foarte repede sau neuniform pentru o perioadă prelungită. Același lucru este valabil când episoadele devin tot mai frecvente ori când le resimți în timpul efortului. Evaluarea îi permite medicului să stabilească dacă manifestările au legătură cu o tulburare de ritm sau cu o altă cauză.

Felul în care se manifestă episodul contează la evaluare

Bătăile neregulate pot însemna că inima bate prea repede, prea lent sau neuniform, explică dr. Alexandru Covaciu. Le poți percepe ca palpitații, ca o senzație de fluturare în piept ori ca niște contracții mai puternice sau neregulate.

La consultație, cardiologul ia în calcul cât de des apar episoadele, cât durează și împrejurările în care se produc. Contează și celelalte simptome pe care le resimți în același timp, precum și existența factorilor de risc cardiovascular, adică a factorilor care favorizează bolile inimii și ale vaselor de sânge.

Cauzele pot ține de inimă, dar și de alte afecțiuni sau obiceiuri

Printre tulburările de ritm în cadrul cărora pot apărea palpitații se numără fibrilația atrială și extrasistolele. Acestea sunt exemplele indicate de cardiolog, alături de alte dereglări ale ritmului cardiac.

Există însă și factori care nu țin direct de funcționarea inimii. Stresul, anxietatea, lipsa somnului, oboseala și deshidratarea pot favoriza asemenea manifestări. Consumul excesiv de cafeină, alcool sau alte substanțe stimulante poate avea, de asemenea, acest efect.

Medicul menționează și unele medicamente, tulburările glandei tiroide și dezechilibrele electrolitice, adică modificările nivelurilor unor săruri minerale din organism. Toate acestea pot influența ritmul inimii și fac parte dintre cauzele luate în calcul la evaluare.

Pentru palpitațiile frecvente, persistente sau însoțite de alte simptome, cardiologul subliniază importanța identificării cauzei. Abordarea medicală nu se limitează la tratarea senzațiilor pe care le ai, ci urmărește să stabilească de ce apar.

Investigațiile se aleg în funcție de manifestările tale

Simptomele și istoricul medical orientează primele investigații. Un episod poate să se încheie înainte să ajungi la consultație, astfel că ritmul observat atunci nu arată neapărat ce s-a întâmplat în timpul palpitațiilor. Medicul ține cont de acest lucru când alege cum să verifice ritmul inimii.

În funcție de situație, evaluarea poate include următoarele investigații, explică specialistul:

Electrocardiograma (EKG) înregistrează activitatea electrică a inimii și poate identifica anumite tulburări de ritm.
Monitorizarea EKG cu un dispozitiv Holter permite înregistrarea pe o perioadă mai lungă, atunci când episoadele nu se produc în timpul consultației.
Ecocardiografia poate fi recomandată pentru examinarea structurii inimii și a modului în care aceasta funcționează.
Analizele de sânge pot include verificarea funcției glandei tiroide și identificarea unor dezechilibre electrolitice.
Testul de efort poate fi necesar dacă manifestările apar în timpul activității fizice.

Nu fiecare pacient primește aceleași recomandări de investigații. Cardiologul le alege după simptome, frecvența episoadelor, vârstă, antecedentele medicale și factorii de risc cardiovascular. Examinările se stabilesc astfel în funcție de situația ta medicală.

Obiceiurile zilnice pot contribui la reducerea episoadelor

Pentru sănătatea inimii și a vaselor de sânge, medicul recomandă somn suficient, hidratare corespunzătoare și activitate fizică regulată. Gestionarea stresului și evitarea fumatului pot avea, la rândul lor, un rol important. Aceste obiceiuri fac parte dintr-un stil de viață echilibrat, care poate contribui la reducerea palpitațiilor.

În privința băuturilor, recomandarea este să limitezi consumul excesiv de cafeină, alcool și energizante. Medicul indică această măsură mai ales dacă observi că ele îți declanșează episoadele sau accentuează simptomele deja prezente.

Citește și: