Burnout-ul medicilor: presiunea din spitale și soluții

Până nu demult, mulți pacienți puneau graba din cabinet pe seama unui medic anume. Azi, explicația vine mai apăsat din interiorul sistemului. Dr. Theo Trandafirescu, profesor universitar la Facultatea de Medicină a Universității Mount Sinai din New York și medic la Queens Hospital Center, avertizează că medicii ajung să lucreze sub o presiune care le scade timpul, le consumă energia și le afectează direct felul în care pot avea grijă de oameni.

Consecința se vede imediat în fața ta, la consultație. Timpul alocat unei consultații a ajuns la aproximativ o cincime față de cel de acum câteva decenii, iar în ambulatoriu medicii petrec între jumătate și două treimi din program cu activități birocratice, nu cu îngrijirea pacienților. Asta explică de ce, uneori, simți că discuția se rupe prea repede sau că privirea doctorului fuge mai mult spre ecran decât spre omul din fața lui.

Miza e mai mare decât un disconfort de moment. Potrivit explicațiilor oferite de medic, subfinanțarea și lipsa de paturi îi obligă pe doctori să trieze pacienții, adică să aleagă cine primește prioritate într-un sistem care nu poate acoperi tot. Problema este că acest eșec al sistemului se poate întoarce apoi împotriva lor individual, inclusiv penal. Pentru pacientă, asta înseamnă o relație medicală încărcată de teamă, grabă și defensivă, exact acolo unde ar fi nevoie de atenție și claritate.

„Relația dintre medic și pacient se deteriorează din cauza unor factori tehnologici, economici și socioculturali care au modificat profund dinamica actului clinic. […] Adoptarea pe scară largă a unor modele de afaceri, inclusiv concurența, publicitatea, remunerarea bazată strict pe productivitate și transformarea îngrijirii în unități relative de valoare, a transformat medicina dintr-o profesie liberală într-o afacere.”

Dr. Theo Trandafirescu explică, într-un interviu pentru Adevărul, felul în care presiunea productivității modifică actul medical. Adevarul Când o asemenea presiune intră în cabinet, spațiul pentru explicații, răbdare și ascultare se micșorează.

Sistemele electronice cresc riscul de epuizare

Dr. Theo Trandafirescu arată și de ce epuizarea profesională nu e o temă abstractă. Utilizarea sistemelor de dosare medicale electronice crește de 2,5 ori riscul de burnout, iar aproximativ 75% dintre medicii care raportează simptome de epuizare indică aceste sisteme drept factor principal. Când o parte atât de mare din energie se duce în documentare și completare, calitatea prezenței medicale are de suferit.

„Burnout-ul în rândul medicilor este un sindrom legat direct de muncă, caracterizat prin epuizare emoțională, depersonalizare și un sentiment diminuat al realizării personale. În SUA, studiile arată că ratele de prevalență depășesc 50%.”

În viața reală, această epuizare poate însemna mai puțină disponibilitate emoțională, mai puțină răbdare și un risc mai mare ca relația cu pacientul să devină rece. Sursa arată că femeile, medicii tineri și persoanele la care perfecționismul și empatia excesivă sunt prezente au o vulnerabilitate mai mare la burnout. Asta contează și pentru paciente, pentru că exact medicii foarte implicați pot ajunge cei mai repede consumați.

În primii doi ani ai pandemiei, aproximativ 60% dintre medici au raportat cel puțin o caracteristică a „traumei morale”.

„Aceasta descrie suferința psihologică profundă pe care o resimt medicii atunci când constrângerile sistemice îi împiedică să acorde îngrijirea adecvată, erodându-le capacitatea de implicare autentică.”

Pentru tine, această explicație poate pune într-o lumină mai limpede un episod pe care l-ai simțit poate rece sau grăbit. Nu scuză un act medical slab, dar arată că, în multe cazuri, lipsa de timp și epuizarea nu pornesc de la indiferență, ci dintr-un sistem care îi apasă pe cei care lucrează în el.

Violența verbală afectează 40-70% dintre lucrătorii din sănătate

În mediile cu risc ridicat, presiunea nu vine doar din volum și birocrație. Între 40% și 70% dintre lucrătorii din sănătate din UPU și din secțiile de psihiatrie sunt afectați de violență psihologică și verbală, cele mai expuse fiind asistentele medicale, femeile și medicii aflați la început de carieră. Dacă aduni această realitate peste consultații mai scurte și peste frica de răspundere individuală, înțelegi mai bine de ce relația medic-pacient se poate fisura atât de ușor.

Pentru prevenirea violenței la locul de muncă, Dr. Theo Trandafirescu propune cinci direcții: angajament administrativ, analiza locului de muncă, controlul pericolelor, educație și formare, unde dă ca exemplu echipele BERT din SUA, precum și o evidență și evaluare strictă.

Citește și: