Când faci testul pentru cancerul de colon

Dacă ai între 50 și 74 de ani și nu ai simptome, verificarea obișnuită pentru cancerul de colon și rect se face în România printr-un test din scaun, numit FIT, o dată la doi ani. Dacă observi sânge în scaun sau schimbări neobișnuite ale tranzitului, mergi la medic fără să aștepți următorul test: simptomele cer investigații pentru aflarea cauzei.

Cancerul poate să nu dea semne la început. De aceea, faptul că te simți bine nu înlocuiește verificarea recomandată pentru vârsta și riscul tău.

Când faci testul dacă nu ai simptome

Metodologia Ministerului Sănătății, publicată în iulie 2024, recomandă femeilor și bărbaților între 50 și 74 de ani, fără simptome și cu risc obișnuit, testul FIT o dată la doi ani dacă rezultatul este negativ. Regula este păstrată în normele aplicabile din 31 decembrie 2025.

FIT caută în scaun urme de sânge care nu se văd cu ochiul liber. Serviciul de consiliere pentru recoltare include un kit; la consultație, întreabă unde îl primești și unde predai proba. Nu folosi un FIT negativ ca motiv să amâni consultul dacă apar simptome între două testări.

Ce semne trebuie discutate cu medicul

Spune-i medicului dacă vezi sânge în scaun, ai constipație ori diaree neobișnuită care persistă sau treci de la una la alta. Merită discutate și senzația că nu ai golit complet intestinul, durerile ori balonarea persistente, slăbirea fără explicație și oboseala. Aceste semne pot avea și alte cauze; felul în care arată scaunul nu stabilește un diagnostic.

Scaunul negru ori roșu închis și diareea cu sânge cer evaluare urgentă. Dacă sângerarea nu se oprește, este abundentă sau apar cheaguri mari, mergi la urgență. Nu presupune că sângele vine de la hemoroizi fără o evaluare medicală.

Când ai simptome, medicul poate recomanda examinare, analize și investigații ale colonului pentru a afla cauza. Nu trebuie să aștepți vârsta de 50 de ani și nici să începi cu testul destinat persoanelor fără simptome.

Când istoricul familiei schimbă testul

Dacă un părinte, un frate, o soră sau un copil a avut cancer colorectal, spune-i medicului. În metodologia românească, persoanele încadrate la risc crescut sunt îndrumate direct spre examinarea colonului cu o cameră, numită colonoscopie, în locul FIT. Riscul crescut poate ține și de polipi sau cancer colorectal avute în trecut, de anumite boli inflamatorii ale intestinului ori de boli moștenite.

Colegiul American de Gastroenterologie recomandă începerea verificărilor la 40 de ani pentru cine are o rudă apropiată cu cancer colorectal sau polipi avansați. Se recomandă o colonoscopie o dată la cinci ani dacă acea rudă a primit diagnosticul înainte să împlinească 60 de ani sau dacă sunt afectate cel puțin două rude apropiate. Aceste vârste și intervale din ghidul american nu schimbă automat regula românească pentru testarea obișnuită; medicul stabilește ce ți se potrivește.

De pildă, dacă ai 52 de ani, te simți bine și nu ai un risc crescut cunoscut, traseul obișnuit este FIT la doi ani. Dacă ai 43 de ani și un părinte care a avut cancer colorectal, nu aștepți primul FIT de rutină: discuți cu medicul despre riscul familial și colonoscopie. Pentru persoana deja încadrată la risc crescut, metodologia românească prevede colonoscopia în maximum șase săptămâni de la consultația inițială și stabilirea riscului.

Ce urmează după FIT și colonoscopie

Un FIT pozitiv nu înseamnă automat cancer. În metodologia românească, rezultatul este considerat pozitiv de la 20 de micrograme de hemoglobină pe gram de scaun, dar testul nu arată de unde vine sângele. Următorul pas este colonoscopia, chiar dacă bănuiești că sângerarea are o altă cauză.

La colonoscopie, medicul vede interiorul colonului, poate lua o probă de țesut și poate îndepărta unii polipi. Dacă o persoană încadrată la risc crescut are un rezultat negativ, metodologia prevede rechemarea peste cinci ani. Dacă este găsită o formațiune, proba de țesut ajută la stabilirea diagnosticului, iar medicul indică investigațiile următoare.

Pentru a confirma o suspiciune de cancer prin spitalizare de zi, ghidul CNAS recomandă ca investigațiile să fie făcute în cel mult 28 de zile, numărate din ziua în care se deschide prima foaie de spitalizare de zi. Acesta nu este termenul pentru primirea rezultatului FIT și nici un termen aplicabil oricărei colonoscopii.

Dacă nu poți face colonoscopie sau examinarea nu poate fi terminată, medicul poate recomanda examinarea colonului prin tomografie, numită colonografie CT. Aceasta nu permite luarea unei probe de țesut ori îndepărtarea unui polip. Complicațiile grave ale colonoscopiei sunt rare, dar pot include sângerare, leziuni ale intestinului sau reacții la medicamentele pentru sedare; discută pregătirea și sedarea înaintea procedurii.

Ce poți schimba în viața de zi cu zi

Mișcarea, menținerea unei greutăți sănătoase, renunțarea la fumat și limitarea alcoolului pot reduce riscul. Organizația Mondială a Sănătății include printre factorii de risc consumul excesiv de carne roșie sau procesată și consumul redus de fructe și legume. Alimentația nu garantează prevenirea bolii și nu ține locul testării recomandate.

Întrebări frecvente

Cât timp pot ține proba pentru FIT?

Kitul trebuie returnat în maximum patru săptămâni de la primire. După recoltare, predă proba ținută la frigider în maximum șapte zile, iar pe cea ținută la temperatura camerei în maximum 48 de ore.

Ce fac dacă nu primesc rezultatul FIT?

Rezultatul trebuie comunicat în maximum 30 de zile lucrătoare de la predarea probei. Dacă termenul a trecut, contactează medicul de familie sau locul unde ai predat-o și cere verificarea rezultatului.

Pot primi investigații dacă nu sunt asigurat?

Hotărârea Guvernului nr. 709/2023 prevede finanțarea de la bugetul de stat a serviciilor necesare stabilirii unui diagnostic de cancer pentru persoanele neasigurate. Aceasta nu înseamnă că orice colonoscopie de verificare este gratuită în orice unitate.

Ce trebuie să spun înainte de colonoscopie?

Spune-i medicului dacă ești însărcinată, iei medicamente care subțiază sângele sau ai o boală cronică. Medicul stabilește dacă și cum se face procedura în situația ta.

Pașii de urmat

Dacă ai sânge în scaun ori alte simptome, cere un consult și descrie schimbările observate. Pentru sângerare abundentă sau continuă, mergi la urgență.
Dacă nu ai simptome, discută cu medicul despre vârsta ta, polipii sau bolile intestinale avute și cazurile de cancer colorectal din familie. Acestea pot schimba testul recomandat.
Dacă primești un kit FIT, cere instrucțiunile de recoltare și locul de predare. Dacă rezultatul este pozitiv, discută programarea colonoscopiei.
La programarea colonoscopiei, întreabă dacă ai nevoie de trimitere, dacă investigația este decontată și dacă sedarea ori analiza probelor se plătesc separat.

Surse verificate la 5 noiembrie 2026: metodologia Ministerului Sănătății pentru screeningul cancerului colorectal; normele Ministerului Sănătății și CNAS aplicabile din 31 decembrie 2025; recomandările Ministerului Sănătății pentru diagnosticul cancerului de colon; Hotărârea Guvernului nr. 709/2023; ghidul CNAS pentru asigurați; Organizația Mondială a Sănătății; National Health Service; MedlinePlus; Centers for Disease Control and Prevention; American College of Gastroenterology.