Cafeaua cu cofeină e asociată cu un risc mai mic de demență

Două-trei cești de cafea cu cofeină pe zi au fost asociate cu un risc mai mic de demență, dar studiul nu dovedește că băutura previne boala. Yu Zhang și colegii săi au publicat online în JAMA la 9 februarie 2026 studiul de cohortă prospectivă „Coffee and Tea Intake, Dementia Risk, and Cognitive Function”, bazat pe Nurses’ Health Study și Health Professionals Follow-up Study, după ce au urmărit 131.821 de adulți timp de până la 43 de ani.

Pentru cine bea cafea, cifra de două-trei cești descrie obiceiul participanților la care s-a văzut cea mai clară legătură, nu o cantitate recomandată pentru protejarea memoriei. Cercetătorii au comparat persoane care consumau cantități diferite și au urmărit câte au primit un diagnostic de demență.

Câte cești au fost asociate cu un risc mai mic

Legătura cea mai puternică a apărut la aproximativ două-trei cești de cafea cu cofeină pe zi. În studiu, o ceașcă însemna 237 ml. Un consum mai mare nu a adus un avantaj suplimentar observabil.

Cafeaua fără cofeină nu a fost asociată nici cu un risc mai mic de demență, nici cu rezultate mai bune la testele de gândire și memorie. Pentru ceai, legătura cea mai puternică a apărut la una-două cești pe zi. Studiul nu a separat ceaiul cu cofeină de cel fără cofeină, astfel că nu poate arăta dacă ambele au avut același rezultat.

Ce înseamnă cifrele de 141 și 330 de cazuri

În grupul cu cel mai mare consum de cafea cu cofeină, cercetătorii au calculat 141 de cazuri de demență la 100.000 de ani de urmărire adunați de la participanți. În grupul cu cel mai mic consum, rata a fost de 330 la aceeași măsură. Nu este vorba despre 141 și 330 de oameni bolnavi din două grupuri fixe de câte 100.000 de persoane.

După ce au luat în calcul și alte diferențe dintre participanți, cercetătorii au estimat un risc cu aproximativ 18% mai mic în grupul care bea cel mai mult, față de cel care bea cel mai puțin. În total, studiul a înregistrat 11.033 de cazuri de demență.

Și la ceai, ratele au scăzut odată cu creșterea consumului: 321, 218 și 201 cazuri la 100.000 de ani de urmărire, de la grupul care bea cel mai puțin la cel care bea cel mai mult.

Cum au fost urmăriți participanții

Studiul a cuprins 86.606 femei dintr-o cercetare asupra asistentelor medicale și 45.215 bărbați dintr-o cercetare asupra profesioniștilor din sănătate. Datele despre alimentație au început să fie strânse în 1980 pentru femei și în 1986 pentru bărbați. Urmărirea cazurilor de demență s-a încheiat la 31 ianuarie 2023; jumătate dintre participanți au fost urmăriți mai mult de 36,8 ani, iar cealaltă jumătate mai puțin.

Participanții au completat chestionare alimentare semicuantitative validate despre ce consumau la început și apoi la fiecare doi-patru ani. Cercetătorii au ținut cont, între altele, de vârstă, istoricul familial, fumat, alimentație, alte băuturi cu cofeină, boli existente și predispoziția genetică. Testele directe de gândire și memorie au fost disponibile numai pentru femeile din studiu.

De ce rezultatul nu dovedește că băutura previne demența

Participanții nu au primit de la cercetători o cantitate de cafea pe care să o bea: studiul le-a urmărit obiceiurile. Chiar dacă au fost luate în calcul multe diferențe dintre ei, pot exista și altele care au influențat rezultatul. Este posibil și ca schimbări timpurii ale sănătății să fi modificat consumul de cafea.

Cantitățile băute au fost declarate de participanți, iar unele cazuri de demență ar fi putut fi încadrate greșit. Participanții lucrau în domeniul sănătății, astfel că rezultatele nu se pot aplica automat tuturor adulților. Autorii consideră necesare alte cercetări pentru a lămuri dacă băutura însăși are un efect asupra riscului de demență.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă din arhiva revistaioana.ro.