Calendar ortodox 24 februarie: ce mare sfânt este prăznuit și ce rugăciune trebuie să spui
Puțini știu, dar în spatele știrilor despre al cincilea an de război în Ucraina sau a mesajelor de Dragobete, data de 24 februarie ascunde o poveste demnă de un roman istoric. Biserica Ortodoxă prăznuiește astăzi un eveniment cu o istorie zbuciumată, aproape incredibilă: Întâia și a Doua Aflare a Capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Este o sărbătoare despre o relicvă sfântă pierdută, ascunsă și regăsită de-a lungul secolelor, o călătorie care traversează imperii și erezii. Articolul de față compilează toate informațiile despre această zi, de la istoria capului Înaintemergătorului la legătura neașteptată cu un mare duhovnic român, canonizat recent.
O relicvă cu o istorie de mii de ani
Povestea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul începe imediat după decapitarea sa, un eveniment comemorat de Biserică pe 29 august. Tradiția, consemnată în diverse scrieri bisericești, arată că după moartea sa, capul a fost luat de Ioana, soția lui Huza, un dregător la curtea regelui Irod. Pentru a-l feri de profanare, ea l-a îngropat în secret într-un vas de lut pe Muntele Măslinilor. Acolo a rămas ascuns timp de secole.
Prima regăsire a avut loc în secolul al IV-lea. Un moșier bogat, pe nume Inochentie, a decis să se retragă din lume și să ducă o viață de călugăr. A cumpărat o bucată de pământ chiar pe Muntele Măslinilor pentru a-și construi o chilie. În timp ce săpa fundația, a descoperit un vas în care se afla capul Sfântului Ioan, care răspândea o mireasmă deosebită. Aceasta este cunoscută drept Prima Aflare.
A doua aflare, o poveste plină de peripeții
Istoria devine și mai complexă. În timpul domniei împăratului Constantin cel Mare (313-337), doi călugări aflați în pelerinaj la Ierusalim au avut o viziune în care Sfântul Ioan le-a dezvăluit unde se află capul său. Ei au găsit relicva, au pus-o într-un sac și au pornit spre casă. Pe drum, însă, l-au întâlnit pe un olar. Nemulțumit de viața necuviincioasă a celor doi monahi, sfântul i s-a arătat în vis olarului și i-a poruncit să ia capul de la ei.
Olarul a fugit cu prețioasa relicvă și a păstrat-o cu sfințenie în casa sa până la moarte. Apoi, capul a ajuns la sora sa și, în cele din urmă, în mâinile unui iermonah pe nume Eustatie, din orașul Emesa. Din nefericire, Eustatie era adept al ereziei ariene și folosea puterea vindecătoare a relicvei pentru a atrage adepți la învățătura sa greșită. După ce a fost alungat din oraș, a îngropat capul într-o peșteră. Pe acel loc s-a ridicat ulterior o mănăstire, dar locația exactă a relicvei a fost uitată din nou.
Abia în anul 452, pe 18 februarie, capul Sfântului Ioan a fost descoperit pentru a doua oară, în urma unei revelații divine. Episcopul Uranie al Emesei a confirmat autenticitatea relicvei, iar pe 26 februarie a așezat-o cu mare cinste într-o biserică nou construită, dedicată sfântului. Aceste evenimente, cunoscute drept A Doua Aflare, sunt prăznuite împreună cu Prima Aflare în aceeași zi, pe 24 februarie.
Legătura cu România și un sfânt contemporan
Data de 24 februarie are o rezonanță specială și pentru ortodoxia românească. La această dată, în 2011, era înmormântat la Schitul Românesc Prodromu din Sfântul Munte Athos unul dintre cei mai mari duhovnici ai neamului, Părintele Petroniu Tănase. Trecut la Domnul pe 22 februarie 2011, Cuviosul Petroniu a fost o figură marcantă a mișcării „Rugul Aprins” și stareț al schitului românesc din 1984.
Recent, pe 31 august 2025, Patriarhia Ecumenică a decis canonizarea sa, un eveniment de o importanță majoră. Astfel, Biserica îl cinstește acum ca Sfântul Cuvios Petroniu de la Prodromu. Mitropolitul Serafim Joantă mărturisea despre el: „În el vedeam chipul ideal al călugărului care îmbina în modul cel mai firesc erudiţia teologică şi laică cu smerenia şi râvnă de rugăciune”. Amintirea sa este, Deci, strâns legată de această zi de sărbătoare.
Ce rugăciune să spui pe 24 februarie
Sărbătoarea Aflării Capului Sfântului Ioan Botezătorul este marcată cu cruce roșie în calendarul ortodox, fiind o zi de mare însemnătate spirituală. Deși nu există o singură rugăciune strict specificată pentru a fi rostită exclusiv în această zi, credincioșii sunt îndemnați să se roage Sfântului Ioan Botezătorul, cel mai mare dintre cei născuți din femeie, după cum l-a numit Mântuitorul Iisus Hristos.
Se poate citi Acatistul Sfântului Ioan Botezătorul sau se pot înălța rugăciuni personale, cerându-i ajutorul și mijlocirea. Fiind un model de pocăință, smerenie și curaj în mărturisirea adevărului, rugăciunile către el pot aduce luminare, îndreptare și sprijin în lupta cu patimile. Ziua se înscrie și în perioada premergătoare Postului Mare, care va începe curând, după cum arată și rânduielile bisericești din această săptămână, numită și „săptămâna albă” sau a lăsatului sec de brânză. Este un prilej de pregătire sufletească pentru urcușul duhovnicesc al postului, iar Sfântul Ioan este cel mai bun exemplu de postitor și rugător.
Surse:
