Este unul dintre cele patru mari posturi anuale din calendarul creștin-ortodox și, dintre posturile scurte, rămâne printre cele mai aspre.

Față de zilele obișnuite din an, se exclud alimentele de origine animală, iar uleiul și vinul sunt permise doar sâmbăta și duminica.

Pentru organizarea de zi cu zi, asta înseamnă că merită să știi din start ritmul perioadei: postul pregătește sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului din vineri, 15 august, iar lăsatul secului este, în mod normal, pe 31 iulie.

Dacă ai în familie un eveniment religios, mai e un detaliu practic: între 1 și 14 august nu se oficiază nunți în Biserica Ortodoxă. Iar dacă sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, de pe 15 august, cade într-o zi de miercuri sau vineri, atunci se ține post și în acea zi, dar cu dezlegare la untdelemn, pește și vin.

Rigoarea Postului Sfintei Marii și semnificația sa

Rigoarea lui îl apropie de Postul Paștelui, deși durează mai puțin: 14 zile, nu câteva săptămâni întinse pe aproape două luni. Tocmai de aceea, pentru multe femei care vor să-l țină și să-și păstreze în același timp ritmul de lucru, mesele foarte simple devin cea mai ușoară soluție în august, când căldura cere oricum preparate mai ușoare.

Dincolo de reguli, perioada are și o semnificație de reculegere. O tradiție spune că, înainte de Adormire, Maica Domnului s-a retras în rugăciune și post pe Muntele Măslinilor, unde pomii s-au plecat în semn de cinstire. Sensul postului merge, astfel, spre pregătire lăuntrică, nu doar spre schimbarea alimentației.

Istoria acestei rânduieli este veche. Originile ei sunt plasate în secolul al V-lea, dar pentru întreaga Ortodoxie regulile au fost unificate abia în anul 1166, la un Sinod Local din Constantinopol, când a fost stabilită perioada 1-14 august. Potrivit Cancan, tocmai această decizie a fixat forma pe care postul o are și astăzi în calendar.

Rugăciuni puternice către Maica Domnului în această perioadă

Pentru multe credincioase, postul merge împreună cu rugăciunea către Maica Domnului, mai ales în perioade apăsătoare. Una dintre rugăciunile rostite în aceste zile este redată astfel, conform Libertatea:

„O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai presus decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii, Fecioară de Dumnezeu aleasă, bucuria tuturor celor necăjiţi; dă-ne mângâiere şi nouă, celor ce suntem în necazuri, că, afară de tine, altă scăpare şi ajutor nu avem.”

Tot conform Libertatea, o altă rugăciune către Maica Domnului spune:

„Împărăteasa mea cea preabună, nădejdea mea, Născătoare de Dumnezeu, prietena sărmanilor, folositoarea celor neputincioşi şi ocrotirea celor necăjiţi; vezi nevoia mea şi necazul meu. Ajută-mă, că sunt neputincios, hrăneşte-mă ca pe un străin.”

Mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului

În România, câteva dintre cele mai cunoscute mănăstiri cu hramul Adormirea Maicii Domnului sunt Nicula, în județul Cluj, Putna, în județul Suceava, Rohia, în județul Maramureș, Tismana, în județul Gorj, și Cozia, în județul Vâlcea. Pentru cine simte nevoia unei opriri mai adânci în această perioadă, aceste locuri sunt legate direct de una dintre cele mai iubite sărbători din calendarul ortodox.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră