Ulcerul, boala omului modern

Publicat: 29 octombrie 2024, 14:59Actualizat: 23 iulie 2026, 02:03

Suntem deja obișnuiți să alergăm cât e ziua de lungă, fără odihnă suficientă, să muncim mai mult decât putem, să mâncăm pe fugă, ce apucăm, să ne lăsăm stresați de o sumedenie de lucruri și să luăm medicamente de fiecare dată când ne simțim puțin rău. Stilul de viață nesănătos duce la boli cronice precum ulcerul gastric sau duodenal, afecțiuni ce afectează intens stilul de viață și starea de bine.

Ulcerul este o afecțiune digestivă cu care se confruntă omul modern. Își face apariția prin arsurile gastrice care, odată cronicizate, dau dureri continue în episoade îndelungate, de 3-4 săptămâni. Ulcerul gastric e caracterizat prin apariția unor eroziuni sau ulcerații la nivelul mucoasei stomacului, iar ulcerul duodenal – prin leziuni la nivelul duodenului.

Ulcerul, boala omului modern. Cum se stabilește diagnosticul

Medicul stabilește diagnosticul în urma endoscopiei sau radiografiei  cu bariu.

Cum îl recunoști Arsurile stomacale continue sau în cascadă sunt cele mai frecvente simptome. Însă ulcerul se caracterizează prin mai multe stări:

»» dureri sub formă de arsuri la nivelul stomacului și în capul pieptului;

»» crampe abdominale;

»» senzația de torsiune în capul  pieptului;

»» lipsa poftei de mâncare;

»» scădere în greutate;

»» balonări;

»» senzație de greață sau voma  după masă.

În funcție de momentul când apare durerea, putem determina și tipul de ulcer: când apare chiar după masă, vorbim de un ulcer gastric, iar când întârzie câteva ore și mâncarea  s-a digerat deja, este vorba de ulcerul duodenal – durerea apare când  resturile intră în prima parte a intestinului subțire.

Care sunt cauzele

Lista factorilor care favorizează ulcerul începe cu stresul, capabil să scadă imunitatea organismului și să crească aciditatea gastrică. Consumul de  alcool, fumatul, medicamentele (în general, antiinflamatoarele și aspirina) contribuie la deschiderea leziunilor. Și alimentația joacă un rol crucial. Consumul de alimente ce stimulează secreția gastrică (prăjeli, sosuri grele, cafea, carne afumată) dăunează, la fel mâncarea plină de E-uri, care provoacă gastrite ce se pot transforma în ulcere.

Infecția cu Helicobater pylori pare să fie responsabilă pentru 50 la sută din cazurile de ulcer.

pylori e o bacterie larg răspândită prin alimente, apă, mâini nespălate, sărut cu o persoană infectată. Frecvent, nici măcar nu dă simptome și mulți nici nu știu că o au. În lipsa tratamentului, se ajunge la ulcer. Bacteria slăbește mucoasa stomacală (bariera dintre acid și peretele stomacal) și astfel acidul gastric poate crea leziunile ulceroase. Se poate detecta printr-un simplu test molecular neinvaziv din materiile fecale. Se tratează cu antibiotic.

Tratament

Ulcerul se tratează simplu, în general prin medicație gastroprotectoare, prescrisă de medicul curant. Există patru tipuri de tratamente, care pot fi combinate în funcție de nevoile pacientului:

Antiacide – pentru tamponarea secreției gastrice;
Antisecretoare – inhibă secreția  gastrică acidă;
Mucoprotectoare – întăresc mucoasa protectoare a stomacului;
Antibiotice – în cazul infecțiilor cu  Helicobacter pylori.

Complicații

Ulcerele nediagnosticate și netratate pot duce la spitalizarea de urgență, prin apariția complicațiilor: hemoragii exteriorizate, perforații stomacale, stenoză pilorică (vărsături frecvente). Complicațiile de tipul ulcerului perforat necesită intervenție chirurgicală.

Soluții de urgență

Deseori suntem puși în situația în care trebuie să luăm măsuri imediate pentru a atenua arsurile gastrice. Iată câteva sfaturi:

Fă mai multă mișcare, dar nu efort fizic intens. O plimbare lungă îți va îmbunătăți starea.
Mestecă gumă. Guma nu este acidă și stimulează producția salivei pentru neutralizarea acidului gastric din stomac.
Ține regim! Multe cazuri se atenuează rapid prin adoptarea unei diete alcaline, cu mese reduse cantitativ la interval de nu mai mult de 3-4 ore. Evită, așadar, grăsimile, carnea tocată, cartofii prăjiți, chipsurile, pâinea proaspătă, ciocolata, băuturile acidulate, citricele, ceapa, usturoiul, cafeina, alcoolul, alimentele procesate, alimentele crude, lactatele nedegresate, sosurile.