Trasee montane. Hiking este denumirea contemporană pentru ceea ce este probabil cel mai vechi sport în aer liber: drumeția montană. La noi traseele se cam goliseră, frecventate fiind numai de câțiva mari pasionați, dar restricțiile impuse de pandemie au redeschis apetitul publicului pentru drumeție. Pentru a ne fi tuturor călăuză, am găsit o expertă a cărărilor de munte, Diana Racoți, pe care o găsești la www.greuladeal.ro și pe fb: hikingbeast.

Ce trasee montane de la noi ai recomanda pentru condiție fizică

Dificultate scăzută:
Munții Bucegi: 1. Bușteni-Cascada Urlătoarea; 2. Sinaia-Poteca Regală-Stâncile Franz Joseph-Stâna Regală
Munții Piatra Craiului: 1. Zărnești-Cabana Curmătura
Munții Făgăraș: 1. Cabana Negoiu-Cascada Șerbota
Munții Retezat: 1. Cheile Buții-Cabana Buta
Munții Apuseni: 1. Arieșeni-Ghețarul de la Scărișoara
Masivul Postăvarul: 1. Poiana Brașov-Cabana Postăvarul
Munții Ciucaș: 1. Cabana Silva-Cabana Ciucaș
Munții Măcin: 1. Traseul Cozluk; 2. Satul Greci-Vârful Țuțuiatu (467 m)

Dificultate medie:
Munții Bucegi: 1. Bușteni-Jepii Mici-Cabana Babele; 2. Cabana Babele-Vârful Omu
Masivul Piatra Mare: 1. Timișul de Jos-Cabana Piatra Mare-Vârful Piatra Mare (1,843 m)
Munții Piatra Craiului: 1. Zărnești-Piatra Mică-Cabana Curmătura
Munții Făgăraș: 1. Cabana Negoiu-Vârful Negoiu (2.535 m); 2. Cabana Negoiu-Vârful Șerbota;Stâna lui Burnei-Vârful Moldoveanu
(2.544 m)
Munții Retezat: 1. Cârnic-Cabana Gențiana-Lacul Bucura
Munții Ceahlău: 1. Cabana Izvorul Muntelui-Cabana Dochia-Vârful Toaca
Munții Mehedinți: 1. Cheile Țăsnei
Munții Măcin: 1. Culmea Pricopan

Dificultate ridicată:
Munții Bucegi: 1. Bușteni-Valea Cerbului-Vârful Omu-Vârful Bucșoiu-Brâna Caprelor-Cabana Mălăiești-Gura Diham

Bușteni-Jepii Mici-Cabana Babele-Vârful Omu-Valea Cerbului-Bușteni
Piatra Craiului: 1. Zărnești-Valea Crăpăturii-Vârful Turnu-Vârful Ascuțit-Brâul Ciorânga-Cabana Plaiul Foii; 2. Cabana Curmătura-Vârful Turnu-Vârful Ascuțit-Cabana Curmătura
Munții Făgăraș: 1. Cabana Negoiu-Vârful Șerbota-Custura Sărății-Vârful Negoiu-Cabana Negoiu; 2. Cabana Sâmbăta-Vârful Moldoveanu și retur
Munții Retezat: 1. Cabana Gențiana-Lacul Bucura-Vârful Peleaga-Vârful Păpușa-Porțile Închise-Lacul Galeș-Cabana Gențiana

Cum te-ai îndrăgostit de munte?

M-am născut și am copilărit la câmpie, prin urmare muntele m-a fascinat dintotdeauna, era ca un loc fermecat, inaccesibil. Eram elevă la liceu când am mers prima dată pe un traseu montan. Mi-a plăcut atât de mult, încât am decis să mă înscriu la Facultatea de Geo­grafie, pe care am absolvit-o în 2008. 2009 este anul în care l-am cunoscut pe soțul meu și de-atunci străbatem țara în lung și-n lat și urcăm neobosiți pe cele mai înalte culmi.

Cum alegem traseul în funcție de condiția fizică personală?

Am întâlnit persoane care merg des la fitness sau care aleargă pe asfalt, dar care nu pot urca repede pe munte. Antrenamentul cel mai bun este chiar mersul pe munte.

Pentru început, recomand parcurgerea unor trasee ușoare, aflate de regulă la baza muntelui sau în apropierea stației de telecabină/telescaun. În funcție de rezistența fiecăruia, se trece la pasul următor, la parcurgerea unor trasee mai lungi, prin pădure, eventual până la o cabană situată la altitudine mai mare, peste 1.300 m.

E nevoie de mult timp petrecut pe cărări de munte pentru ca o persoană să se deprindă cu urcușul și cu greutatea unui rucsac, înainte să se aventureze pe un traseu mai lung.

Este adevărat că trecerea e mai lină pentru o persoană activă, care practică sport săptămânal, are o condiție cardio bună și este obișnuită cu efortul susținut. I-aș recomanda să urce cu cineva mai experimentat, dacă se poate, și să înnopteze la o cabană.

De regulă, hărțile montane au pe verso descrierea traseelor, cu timpii de pe marcaje și gradul de dificultate, care ajută la planificarea drumeției în funcție de condiția fizică.

Cum planifici, pas cu pas, o tură pe munte, dar traseele montane?

De obicei, planificăm traseul din timp, cu o săptămână înainte de plecare. Pentru planificare folosim hărți tipărite, site-ul mapy.cz și aplicația maps.me. Citim articole scrise de alți pasionați ai muntelui, bloguri de călătorii și vizionăm filmulețe pe youtube.

Recunosc faptul că nu-mi place să merg la munte când plouă. Dacă vremea nu e bună, prefer să anulez tura. Consultăm prognoza aproape în fiecare zi, timp de cinci zile înaintea plecării, pe meteoblue.com, pe ventusky.com și pe accuweather.com.

Cred că s-a întâmplat o singură dată ca prognoza să nu corespundă cu situația din teren și ne-am întors acasă. Nu am avut parte de situații neprevăzute, am fost mereu echipați corespunzător și nu am rămas niciodată fără apă.

Cu ursul ne-am întâlnit de 3-4 ori în toți a­cești ani și doar o singură dată a fost mai aproape de noi. Am făcut zgomot și l-am ocolit.

Numărul participanților la tură este foarte important. Pentru traseele mai dificile recomand maximum patru persoane, care merg în același ritm.
Dacă starea de sănătate a unui participant nu este bună, este indicat să renunțe la drumeție, astfel încât să nu-i pună pe ceilalți în pericol.

Care pericole sunt cele mai puternice pe munte?

» Dacă membrii grupului nu merg în același ritm, din diverse motive, inclusiv cel legat de starea de sănătate, există riscul ca planul să nu fie respectat. E periculos în special când pe traseu nu există surse de apă.
Din cauza oboselii accentuate, crește riscul accidentării pe văile/pantele abrupte și în zona de creastă.
» Pe timp de ceață, scade vizibilitatea și marcajul se pierde foarte ușor.
» Nu este indicată coborârea pe văi înguste în caz de furtună însoțită de ploi torențiale, din cauza viiturilor.
» Iarna, cele mai multe trasee turistice marcate sunt închise din cauza pericolului producerii avalanșelor.
» Aș adăuga căderile de pietre pe anumite trasee, în special în Piatra Craiului și în Munții Făgăraș. Recomand purtarea căștilor de protecție, care se găsesc în magazinele de echipament montan.
» În zonele sălbatice, pe poteci mai puțin umblate, te poți întâlni cu urși și porci mistreți, cei din urmă fiind mai periculoși.